Mii de pelerini așteptați la Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei

În fiecare an, pe 30 noiembrie, mii de constănțeni și credincioși din întreaga țară se adună la Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei pentru a-l cinsti pe Ocrotitorul României și pe primul Apostol al Mântuitorului, care a adus cuvântul Evangheliei pe pământul Dobrogei de astăzi.

Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, și este fratele Sfântului Apostol Petru. Petru și Andrei au renunțat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos și, după Învierea Domnului, au devenit "pescari de oameni". Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia în ținuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei și Sciției Minor, adică Dobrogea de astăzi, în cetățile Tomis, Callatis și Histria. De aceea este cunoscut drept "apostolul românilor".

La aproximativ 80 de kilometri de Constanța, în apropierea localității Ion Corvin, se află peștera în care s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei. Aici, la Betleemul neamului românesc, vin în fiecare an mii de credincioșii spre a-l cinsti pe Sfântul Apostol Andrei.

Conform istoricilor bisericești, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită "crucea Sfântului Andrei".

Cu acest prilej, duminică, 30 noiembrie, de la ora 9, la Mănăstirea Peștera Sf. Ap. Andrei, din localitatea Ion Corvin, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de episcopi, va oficia Sf. Liturghie. La invitația ierarhului tomitan au răspuns 12 ierarhi din cinci țări.

Redacția "Cuget Liber" urează tuturor celor care poartă acest nume sfânt multă sănătate și tradiționalul "La mulți ani!".

Noaptea în care "își vede lupul coada"

Potrivit tradiției populare românești, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte pradă pentru iarnă care începe fie-cărui lup... Noaptea Sfântului Andrei ar trebui să fie Halloween-ul românilor.

Românii au o tradiție frumoasă pentru noaptea Sfântului Andrei care s-a transmis încă de la daci. Ziua Sfântului Andrei se cheamă și Ziua lupului sau Gadinetul șchiop. Se știe ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuși steagul lor avea înfățișarea unui balaur cu cap de lup. Se credea și încă se mai crede și acum că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, își poate îndoi gâtul țeapăn și nimic nu scapă dinaintea lui. De aici și credința că "își vede lupul coadă". Ziua se serbează prin nelucru în casă, că să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci și pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când pornește și lupăria.

Tot din cauza lupilor nu se matură toată ziua, nu se da gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană și nu se da nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuși, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopții de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vrăji și farmece. Fetele măsoară nouă ceșcuțe cu apă pline, și le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie și câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceșcuță va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc și nu se vor mărită.