Măștile lui Eminescu și "Cinema", dezvăluite de scriitorul Angelo Mitchievici

Colegiul Național "Mihai Eminescu" a găzduit, de ziua poetului național, o acțiune care l-a avut ca protagonist pe Angelo Mitchievici, apreciat critic și scriitor român, prezent în fața elevilor constănțeni pentru a le vorbi despre "măștile eminesciene". Totodată, a realizat o expunere centrată pe cea mai recentă carte a sa, "Cinema", apărută la editura Polirom.

Angelo Mitchievici a tratat problematica eminesciană din punct de vedere imagologic, pornind de la cele două coordonate - omul și opera, persoana și persona, vorbind despre măștile eminesciene, așa cum ele i-au fost atribuite poetului. "Există o tensiune între imaginea culturală și cea publică în ceea ce-l priveș-te pe Eminescu. Imaginea culturală rezidă în însumarea discursurilor critice avizate despre Eminescu, din partea celor care au acest statut de a-i cunoaște opera. La această imagine culturală mai intră o altă ipostază - imaginea pe care o proiectează opera asupra omului, o imagine de construct cultural", susține Angelo Mitchievici.
Scriitorul a vorbit, în continuare, despre cealaltă mască a poetului, mai controversată - imaginea publică, creată nu neapărat de cei care îl citesc, fiind generată, mai degrabă, de zona jurnalisticii, a discursului public. "Acest discurs e foarte interesant, pentru că aici se adună un întreg capital simbolic. Eminescu n-a fost întotdeauna așa cum îl vedem astăzi, această imagine s-a construit în timp".
Imaginea sa publică a început să se contureze în 1883, atunci când poetul este spitalizat. "Apar articole de apreciere, și abia atunci Eminescu intră în conștiința publică, nu ca o personalitate la început, ci ca un om al breslei care a suportat o nefericire. Cu timpul, aceste discursuri duc către un consens privitor la imaginea lui. Eminescu căpătase masca unui om care era individualizat prin suferință, masca unui om cu un impresionant bagaj cultural, și deopotrivă masca unui om care avea ceva de spus culturii române".
Angelo Mitchievici a făcut referire și la celebrul număr 265 din 1998 al revistei "Dilema", concentrându-se pe articolul semnat de Mircea Cărtărescu, menit a reduce dimensiunea imaginii idealizate a lui Eminescu: "Avem imaginea unui tânăr frumos, veșnic adolescent, pururi tânăr, cu o frunte foarte înaltă, cu părul în vânt, portret care creează un anumit halou în jurul lui Eminescu. Cărtărescu a vrut să fisureze această imagine idealistă a lui Eminescu, întrucât afirmațiile elogioase pot genera un refuz al cunoașterii operei", susține scriitorul.
În cea de-a doua parte a acțiunii, Angelo Mithcievici a vorbit despre cea mai recentă lucrare a sa, "Cinema", concentrându-se asupra imaginii în film. "Există o tematizare a imaginii, a proiecției onirice în anumite filme extraordinare, care subliniază faptul că imperiul imaginii este o lume în sine, fie că este redusă la decu-pajul unei fotografii, fie că este vorba de un cadru".
Volumul "Cinema" este Cartea de Debut a anului 2009, premiu acordat, în luna decembrie a anului trecut, de Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor.