LA MULȚI ANI, 2014! Practici la români de Anul Nou și Sfântul Vasile

Românii petrec la cumpăna dintre ani cu veselie, păstrând o parte dintre practicile păgâne - despre care spun că îi apără de rele și îi țin sănătoși și prosperi pentru un an întreg -, dar și cu obiceiuri noi, împrumutate. Un număr mare de practici magice și ritualuri se săvârșeau în această zi, ce marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar și, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viață.

Românii îl sărbătoresc în prima zi din an pe sfântul "păzitor de duhuri rele". Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreț, numele lui fiind considerat de alții drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creștinilor, "păzitor de duhurile rele".

Prima zi a anului este considerată un moment propice pentru desfășurarea practicilor magice. Pe de o parte, 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpănă, care, în funcție de cunoașterea tradițiilor mitologice, poate fi interpretată în sensul dorit de fiecare; pe de altă parte, este o zi fastă prin excelență - este prima zi a anului, a unui nou interval de timp.

Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, ce debutează în ziua de Sfântul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieții omului simplu de la țară: muncile agricole, fertilitatea câmpului, roadele bogate etc. Astfel, "Semănatul", "Plugușorul", "Plugul cel Mare" și "Vasilica" sunt cele mai importante texte "magice" care se rostesc în prima zi a anului și au o valoare colectivă puternică. De asemenea, în categoria manifestărilor colective bazate pe principiile "magiei primei zile" se integrează și textele ce urează bunăstare fizică și materială individului: "Sorcova" sau colindele de Sfântul Vasile (care le urează celor apropiați sănătate și putere de muncă), scrie Mediafax.

În tradiția populară se mai spune că așa cum este musafirul din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi omul tot anul. Totodată, în ziua de Anul Nou, trebuie să se arunce prin casă spice de grâu, iar seara, acestea să fie strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se face un mănunchi din spice și se pun la păstrare, fiind benefice pentru durerile de cap.

Tot în ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credința că atât vin cât va bea omul în această zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. Tot de Sfântul Vasile, femeile beau și joacă fusul și furca, pentru a crește cânepa peste an. 

Sfântul Vasile cel Mare, sărbătorit în prima zi a anului nou, a trăit între anii 330 și 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile apare ca "mare bețiv", care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri și chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoțel și i-a legat la toartă o crenguță de busuioc și s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura. Sfântul Vasile este reprezentat ca "împăratul iubirilor": el petrece, iubește, joacă și cântă.

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, în special pe la cunoscuți. Sorcova este un substitut al divinității fitomorfe, invocată de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviți viață lungă, sănătate și prosperitate.