GALERIE FOTO: "Suntem mult mai apreciați în străinătate, decât în țară"

Platoul din fața Complexului Perla din Mamaia a prins culoare și viață o dată cu deschiderea celei de-a XV-a ediții a Târgului Național al Meșterilor Populari, manifestare tradițională organizată de Muzeul de Artă Populară din Constanța. 

Anul acesta, zeci de meșteșu-gari din toate colțurile României s-au adunat pentru a readuce arta autentic românească în atenția turiștilor și localnicilor. 

De opt ani, Constantin Mischiu vine la acest târg cu ceramică de Horezu. "Coada de păun definește zona de unde provin vasele aduse de noi. Mai mult cocoșu’ de Hore-zu este sigla care ne reprezintă pe noi și cu care mergem prin toată țara". 

Mariana Ionescu se declară o veterană a acestor întâlniri. Ea a venit din Pitești (Argeș) cu o broderie specială. "Îmi place foarte mult să particip la acest târg, pentru că este o organizare frumoasă, ne simțim bine, oamenii sunt primitori. Chit că efortul fizic și cel financiar sunt considerabile. Meșteșugul pe care îl prezint eu se numește broderie cu fir tras. Pe pânza de in în amestec cu bumbac tai firele cu forfecuța, fac un caroiaj, după care lucrez motivele. Fac festonul pe margine și cos diferite motive, fir cu broderie în cruce, care este tradițio-nal românesc. Spre exemplu, floricelele cusute pe aceste semne de carte sunt inspirate dintr-o ie". 

Cioplitorul în lemn Dumitru Stan este din Bobeni, județul Vâlcea, și a venit la târg cu coveți, găvane, platouri, vechi obiecte pe care a învățat să le prelucreze în familie, din generație în generație. "Bunica s-a ocupat, tata s-a ocupat, eu mă ocup și sperăm ca pe viitor și copiii să învețe, dar nu musai să trăiască din acest meșteșug, pentru că merge greu. Obiectele noastre sunt foarte folositoare în bucătărie și nu cred să existe gospodină care să nu aibă cel puțin o lingură de lemn. Trebuie să recunoaștem că e din ce în ce mai greu, dar lucrăm în familie". Am vrut să aflăm dacă își învață de pe acum copiii și ne-a spus că pe el nu l-a învățat nimeni. "Totul a pornit de la o joacă. Dacă încerci să-i bagi la un copil în cap că trebuie să facă ceva, sigur

nu-i va plăcea și nu va da rezultate bune. Eu m-am jucat, nu a stat nimeni pe capul meu, dar m-au încurajat «E bine, e bine!», până m-am lipit de meserie".

Aurica Aneci, din satul Paltinul, județul Suceava, se declară printre cei dintâi colaboratori ai Muzeului de Artă Populară din Constanța, colaborând cu această instituție înainte de a fi inițiat târgul. Anul acesta a revenit la târg cu ouă încondeiate de struț, de găină, de rață, de gâscă. "Îmi place acest târg pentru că ne adunăm toți colegii din toată țara, ne întâlnim și povestim. Mai vindem și marfă și ducem astfel tradiția mai departe, că dacă n-ar fi târgurile n-ar mai ști lumea de meșteșuguri vechi, lucrate de bunicii și părinții noștri. Aici lumea aduce 80% lucru de mână, făcut de țăranul român, nu de orășence. Eu zic că la sat lucrăm altfel decât la bloc, adică la gherghef, lucru de mână. La oraș, lumea are serviciu și prea puțin timp de meșteșuguri".

Artiștii populari olteni, la prima participare

Alexandrina Filip este din comuna Cezieni, județul Olt, și este instructor la Școala de Arte și Meserii din Slatina. "Împreună cu ceilalți nouă colegi ai mei participăm pentru prima dată la acest târg. Eu expun piese de costum tradițional, specific zonei noastre, lucrate numai manual, fără a folosi mașina de lucru. În afara târgurilor din țară, am răspuns invitației unor asociații din străinătate. Recent, ne-am întors din Belgia, unde am fost invitați de o casă de cultură belgo-română. Am mai răspuns altor invitații făcute de UNESCO, la Paris, în Germania - Nurenberg, Italia - Milano și Torino". Am întrebat-o de ce printre atâtea participări internaționale, la târgul de la Constanța sunt la prima participare. "În România, în ultima vreme, artizanatul a invadat piața. Și cu toate că, de la distanță, unii ar putea spune că înlocuiește arta populară. Este total greșit, dar lumea nu face diferența. La artizanat dacă s-a tras un fir se rupe totul, pe când la noi, la arta populară, chiar dacă se agață, cu un simplu nod se repară. Mâna omului nu o înlocuiește nimeni. Și picătura aceea de suflet pe care o picăm în fiecare lucru pe care-l facem. Noi trăim prin ceea ce facem, dar nu în înțeles financiar. În artă, nu te descurci din mâna de lucru, dar e ceva care îl fac din dăruire, nu ca să mă pricopsesc că n-am cum. Lucrurile noastre nu au preț, ci valoare. Și să știți că lucrurile noastre sunt mult mai apreciate în afară decât în România". 

Alături de Alexandrina Filip la Târgul Național al Meșterilor Populari se mai află Tudor Diaconeasa - artist popular încondeietor de ouă, Radu Vasile - pictor iconar, Dumitru Liceanu - artist popular cojocar, Constantin Nițu - artist popular în țesut și cusut, Gheorghe Tănase - sculptor în lemn, Ștefan Trușcă - olar, Mirel Ninciu - icoane, sculptură, ceramică.

Manifestarea este deschisă publicului până duminică, 25 august, între orele 9-21.