Descoperire uluitoare! Cadavrele au fost îngropate unele peste altele

Una dintre cele mai vechi așezări cunoscute din țară, Callatis, revine în atenția iubitorilor de istorie. Arheologii au descoperit un mormânt pictat cu psalmi, din necropola paleo-creștină a Callatisului, o raritate pentru monumentele arheologice. Acest mormânt se află la aproximativ 1,5 km spre vest de zidul de apărare al cetății Callatis, pe strada Oituz, la aproximativ 100 m după traversarea căii ferate.

Cercetător științific doctor Sorin Marcel Colesniuc, șeful Muzeului "Callatis" din cadrul Complexului Cultural din Mangalia, ne-a declarat că în anul 1959, în partea de vest a orașului Mangalia, au fost cercetate mai multe morminte aparținând necropolei romano-bizantine a cetății Callatis, datată în secolele IV - VI p. Chr. Cercetările au continuat în anul 1967, numărul mor-mintelor ridicându-se la peste 150.

"Cercetările au continuat de-a lungul timpului (în anii 1983, 1998, 2000 etc), ultimele descoperiri în necropola romano-bizantină fiind realizate în vara acestui an, cu prilejul unor cercetări arheologice având caracter preventiv. Adâncimea la care se aflau mormintele era cuprinsă între un metru și un metru și jumătate și erau orientate pe direcția est - vest. Cele mai multe dintre ele erau construite din blocuri de piatră frumos cioplite, sau lespezi de piatră. Unele dintre blocurile de piatră erau fragmente arhitectonice refolosite, care proveneau din cetatea Callatis," a subliniat dr. Sorin Marcel Colesniuc.

Îngropați unii peste alții

Arheologii spun că majoritatea mormintelor sunt colective (de familie), numărul scheletelor descoperite fiind cuprins între două și șase, însă uneori erau mai multe. Defuncții fuseseră îngropați unii peste alții, pe spate, cu capul spre vest și picioarele către est. O categorie aparte de morminte, din necropola paleo-creștină de la Callatis o constituie mormintele de tip hypogeu (construcții subterane formate din mai multe încăperi). Aceste construcții demonstrează existența unor familii înstărite în cetatea Callatis. De asemenea, au mai fost cercetate morminte de înhumație cu protecție de olane, morminte în ciste de piatră realizate din plăci de calcar (unele tencuite) sau din blochete de calcar, dar și morminte în gropi simple. Numeroase vase de lut ars, opaițe, vase din sticlă și bijuterii (cercei confecționați din aur, mărgele din sticlă și cornalină, brățări din sârmă de bronz), fibule de bronz și monede au fost descoperite în necropola romano-bizantină.

Dr. Colesniuc a afirmat că un mormânt deosebit de important, unde au fost înmormântați 20 de defuncți, a fost descoperit la adâncimea de 1,20 m. Monumentul arheologic a fost cercetat în anul 1983. Intrarea în mormânt se făcea printr-un dromos (culoar de acces) cu o lungime de 3 m. Acesta era prevăzut cu 5 trepte. Camera fune-rară are lungimea de 3,60 m, lățimea de 2,30 m și înălțimea maximă de 2,18 m.

"Tavanul este boltit, tencuit cu un liant alb-cenușiu, cu plevă în compoziție. Interesant este faptul că, în antichitate, accesul în camera funerară s-a realizat printr-o intrare aflată pe peretele de est, dromosul fiind blocat cu o lespede de calcar. Pe pereții dromosului și deasupra intrării în camera funerară sunt pictate, cu vopsea roșie, mai multe cruci. Tot aici, a fost descoperită și o inscripție în limba greacă, scrisă cu vopsea roșie. Textul, tradus în limba română, este următorul: «Doamne ajută-mă și spală-mă», semnificația fiind aceea de mântuire", a subliniat Colesniuc.

Și în camera funerară exista câte o cruce, pe fiecare dintre cei patru pereți, pictată cu aceeași vopsea roșie. Interesant este și faptul că în camera funerară, pe pereții de vest și de est, au fost realizate opt orificii în care au fost fixate patru bârne, ce susțineau o podea pe care s-au practicat ultimele înhumări.

O altă inscripție în limba greacă, scrisă tot cu vopsea roșie, a fost descoperită pe peretele de vest. Textul inscripției este: "Nu mă voi teme Doamne, pentru că Tu ești cu mine". Cercetările au demonstrat că au existat două faze distincte în care s-au realizat înhumările. În prima fază au fost înhumați 11 defuncți, ale căror resturi au fost descoperite în gropile săpate în cele patru colțuri ale camerei funerare. În adâncitura din colțul de sud-est a fost descoperită și o cruce din aur, cu o piatră roșie în centru. În cea de-a doua fază au fost înhumați 9 defuncți (pe podeaua de scândură menționată mai sus), după ce au fost adunate rămășițele celor 11 schelete și au fost îngropate în colțurile camerei funerare. Ultimii înhumați aveau, ca inventar funerar, vase ceramice și un vas din bronz.

Inventarul funerar, stilul de construcție și inscripțiile descoperite, monumentele funerare din necropola romano-bizantină toate ne descriu viața spirituală a callatienilor, în secolele IV-VI p. Chr. Mormântul pictat cu psalmi, din necropola paleo-creștină a Callatisului, reprezintă o raritate pentru monumentele arheologice din perioada creștinismului timpuriu a Dobrogei.