CTP, Mircea Badea şi Robert Turcescu, modelele jurnaliştilor constănţeni

Distribuie stirea

Mareste dimensiunea textului

Mai multe stiri online :
universitatea andrei şaguna •
Cultură-Educaţie

La Universitatea „Andrei Şaguna” a avut loc, vineri, o masă rotundă destinată dezbaterii rezultatelor sondajului privind percepţia jurnaliştilor asupra profesiei lor. Eveni-mentul a fost moderat de rectorul uni-versităţii, prof. univ. dr. Aurel Papari, la acţiune participând studenţi şi masteranzi ai Facultăţii de Jurnalism.
Sondajul realizat de Universitatea „Andrei Şaguna” şi-a propus să afle opinia jurnaliştilor constănţeni despre profesia pe care o practică, numărul final de respondenţi fiind de 32, în urma excluderii chestionarelor invalide.
Am aflat, astfel, că 44% dintre respondenţi consideră că învăţământul superior jurnalistic românesc oferă, în mare măsură, premise pentru o bună pregătire, în comparaţie cu 40%, pentru care facultatea de ziaristică oferă în mică măsură o pregătire corespunzătoare.
De asemenea, 94% dintre respondenţi consideră necesară aplicarea probelor de aptitudini şi de cultură generală în cadrul selecţiei candidaţilor pentru învăţământul superior jurnalistic, în timp ce 6% dintre aceştia nu cred că este nevoie de asemenea probe.
La întrebarea „Primiţi pe cale ierarhică, de la patron, teme de lucru şi/sau indicaţii de abordare?”, 47% au răspuns că primesc uneori indicaţii şi 16% susţin că primesc des astfel de indicaţii.
De asemenea, sondajul arată că 28% dintre respondenţi consideră că informaţiile dobândite prin educaţie contează foarte mult în exercitarea profesiei de jurnalist, în timp ce 3% dintre participanţii la cercetare sunt de părere că educaţia le influenţează foarte puţin profesia.
În ceea ce priveşte modelele jurnaliştilor constănţeni participanţi la sondaj, cele mai multe dintre răspunsuri au vizat următorii oameni de media: 27% dintre subiecţi îl au ca model pe Cristian Tudor Popescu, 13% dintre aceştia îl urmează ca model în viaţa profesională pe Mircea Badea şi 7% dintre jurnalişti îl consideră un reper pe Robert Turcescu.

Concluzii
Una dintre concluziile sondajului a fost că „domeniul profesional jurnalistic este tensionat din cauza încercărilor de dominaţie politică sau guvernamentală, obiectivate prin subiecte preferenţiale, abordări particulare, orientări politice”. De asemenea, realizatorii sondajului au observat o „contradicţie între rolul şi statutul social şi satisfacţia profesională, cei mai mulţi dintre respondenţi manifestân-
du-şi nemulţumirea în legătură cu recompensele materiale şi morale în urma exercitării profesiei”. Totodată, s-a ajuns la concluzia că „lipsa de modele consistente şi neputinţa de a-şi percepe propriul progres în carieră reduce calitatea actului jurnalistic şi perturbă exercitarea rolului mass-media în societate ca putere independentă a statului”.
Autorii sondajului sunt conf. univ. dr. Livica Frăţiman, lector univ. dr. Ioan Damaschin, lector univ. dr. Mihaela Rus, lector univ. dr. Elena Predescu, lector univ. dr. Cristina Gelan, lector univ. drd. Mihaela Naidin, asist. univ. dr. Oana Enache şi asist. univ. dr. Tănase Tasente.

„Jurnaliştilor le lipseşte umilinţa“
Prezent la masa rotundă a fost şi Ionuţ Codreanu, coordonator de programe în cadrul Agenţiei de Monitorizare a Presei, care consideră necesară existenţa unor parteneriate între organismele de presă şi universităţi, pentru eliminarea discrepanţelor dintre teorie şi practică. „Cred că aşa s-ar produce un transfer reciproc de know-how, iar viitorii jurnalişti ar avea ocazia să înveţe altfel”. De asemenea, Ionuţ Codreanu a subliniat faptul că marea problemă a jurnaliştilor este lipsa umilinţei: „Facem parte dintr-o breaslă hormonală, avem instinctul proprietăţii produsului minţii, nu suportăm să fim contestaţi. Dar uităm de unde am plecat, suntem plătiţi să aducem informaţia, nu patronului, ci publicului, care ne ţine pe piaţă”.

Trimite stirea prietenilor tai :