Comoara extraordinară din subsolul Bibliotecii Județene

Colecțiile speciale numără puțin peste 2.000 de volume, iar colecția de patrimoniu - cam 200. Acolo ai posibilitatea să vezi - însă doar o dată pe an, în "Noaptea bibliotecilor" - cartea, la începuturile ei. Iar după legăturile care și acum, după 300-500 de ani își poartă eleganța, se vede și cât de prețuite erau atunci, demult, cărțile. 

Cel mai vechi exemplar de carte veche românească adăpostit de bibliotecă este "Noul Testament de la Bălgrad". Scrisă în română, dar cu litere chirilice și tipărită în anul 1648, cartea reprezintă prima traducere integrală în limba română a Noului Testament și o piatră de hotar în literatura românească.

"Noul Testament de la Bălgrad" a constituit o operă de referință pentru traducerile ulterioare ale Sfintei Scripturi, ca de exemplu "Biblia de la București" din 1688, Biblia de la Blaj din 1795, "Biblia de la Buzău" din 1854 - 1856 și "Biblia lui Șaguna" din 1856.

Pentru că și-a făcut loc în inimile românilor din toate provinciile, dar și pentru că pe el s-a clădit ulterior limba română literară, "Noul Testament de la Bălgrad" reprezintă un reper din punct de vedere istoric, literar și teologic.

Cea mai veche carte a bibliotecii este însă una străină, nu românească. Este vorba de o tipăritură din 1493 (la mai puțin de 40 de ani de la apariția Bibliei lui Gutenberg - prima carte pe care inventatorul a folosit metoda sa pentru producerea în masă a cărților - tiparul). "Liber chroni-carum", a medicului și umanistului Hartmann Schedel, tipărită la Nürnberg în 1493, este cunoscută în limbajul de specialitate drept "incunabul", iar la vremea achi-ziționării sale de către biblioteca constănțeană, în anii 70, a costat 70.000 de lei.

Incunabule sunt cărțile tipărite în primii ani după apariția tiparului, dar până la 1500. Cartea românească nu are incunabule, în zona asta prima carte fiind tipărită în 1508, la 8 ani peste limita în care a fost cuprins "leagănul" tiparului, după cum ne-a explicat bibliograful ce are în grijă cartea veche, Doina Moșoiu.

Prima ediție a operei lui Ovidiu, cuprinsă-n trei volume publicate la Frankfurt în 1601, se află în biblioteca constănțeană, pe lângă alte ediții vechi ale aceluiași poet îndrăgit și compătimit de con-stănțeni - una "de buzunar" foarte mic. Dar și mai vechi de-atât sunt operele lui Cicero, "Orationes", tipărite la Veneția în 1457.

v v v

Pe lângă cartea veche, sunt colecțiile grupate pe prime ediții, cu semnătura autorului ori cu autografe celebre.

Așa am văzut un exemplar din unica ediție publicată în timpul vieții poetului: "Poesii", de Eminescu. "Poesiile" sunt prinse-ntr-o copertă albastră, de piele, ștanțată cu amorași aurii prinși în joacă printre flori curgătoare - o legătură la fel de frumoasă cu cea în care au fost prinse "Poesii"-ile lui Alecsandri, în 1896. Legăturile ambelor volume sunt frumoase în același mod vesel și albastru pentru că, ne-a lămurit bibliograful nostru, sunt făcute de același legător: Socec.

Și prima Constituție din istoria Moldovei și Valahiei este aici, la biblioteca județeană - "Regula-mentul Organic", conceput în timpul și sub îndrumarea lui Kiseleff, în primă ediție tipărită în 1832.

Tot în primă ediție este și "Ciocoii vechi și noi sau Ce naște din pisică șoareci mănâncă", a lui Nicolae Filimon. Anul apariției: 1863.

"Povestea vorbii" sau "Culegere de proverbe" a lui Anton Pann, tipărită prima oară în 1844, în tipografia autorului, se află tot aici.

"Poeme simple" din Cartea Vremii, de Zaharia Stancu, tot un volum din prima serie scoasă de sub tipar, se află aici, cu dedicație. A autorului, pentru Vasile Voiculescu, "cu multă dragoste și admirație, 20.XI.’927".

Și o primă ediție a lui Eminescu semnată de George Călinescu pentru Eugen Lovinescu. Din păcate, din cauza unei restaurări nu foarte reușite a unui fost proprietar, rândul de sus al dedicației a fost retezat, dar și marginea dreaptă a cărții. așa că se dibuie "Dlui. E. Lovinescu, acest proces verbal al lecturilor dela Sburătorul. Cu deferență, George Călinescu, 21.IV.‘932".

v v v

Încă două volume ne-au atras în mod deosebit atenția în depozitul bibliotecii. Prima - o carte legată în țesătură cu fir de aur prins într-un motiv oriental, cu margini aurite și condiții grafice deosebite, în care la interior se vede blazonul familiei Sturdza, și, spre confir-mare, pe coperta apare și semnătura prințului. O altă semnătură celebră ce stă închisă într-unul din volumele bibliotecii este cea a Reginei Maria.

Acestea sunt câteva din valoroasele cărți ce se ascund în depozit neexistând încă posibilitatea aducerii lor la suprafață, în ochii publicului. Asigurarea unor condiții optime pentru conservare și siguranță sunt inaccesibile bibliotecii.