Ce cred directorii și elevii constănțeni despre obligativitatea intonării imnului

Despre introducerea obligativității intonării imnului național, zilnic, la începutul programului școlar, se tot vorbește de acum trei ani, dar discuțiile au rămas la stadiul de intenție, spre bucuria elevilor care, ieri, nu s-au arătat deloc încântați de reluarea subiectului.

Potrivit unei propuneri legislative a unui grup de senatori PSD, care a fost adoptată tacit de Senat, urmează ca elevii din învățământul primar să intoneze în varianta prescurtată, prin grija conducătorilor unităților de învățământ, în fiecare dimineață "Deșteaptă-te române!".

Inspectoratele școlare ar urma să verifice respectarea acestor prevederi și să stabilească măsuri de sancționare pentru conducătorii unităților de învățământ unde se constată nereguli privind aplicarea acestei legi.

Îndoctrinare versus educare patriotică

Ieri, am stat de vorbă cu câțiva elevi de la Liceul Teoretic "Traian" și de la Colegiul Național "Mihai Eminescu" despre această impunere și majoritatea o consideră o tentativă de inoculare a patriotismului în "vlăstarele" poporului român, cu scop de îndoctrinare mai degrabă, decât de educare a societății românești. Ni s-a părut totuși interesantă perspectiva unuia dintre elevi, diametral opusă: "Dacă ați face un sondaj în rândul colegilor mei, ați descoperi că mulți habar nu au cum se numește imnul. Îmi pun următoarea întrebare: de ce lumea face ca dracu când vine vorba de introducerea imnului național în școli? Mulți vin cu argumentul «de ce să ne aduceți înapoi la perioada comunistă?». În loc să băgăm niște uniforme de pe urma cărora câștigă firmele actualelor puteri, mai bine să bage imnul în școli. Nu văd lucrul ăsta ca o manipulare a maselor tinere, ci ca o educare", a mai spus liceanul. Imediat după 89, vreo zece ani, manualele se mai deschideau încă pe prima pagină cu imnul, după care reforma învățământului a adus cu ea și dispariția imnului cu care acum se încearcă o forțare a patriotismului.

"În străinătate, imnul deschide festivități"

Am încercat să aflăm și opinia câtorva directori constănțeni de unități de învățământ care au vizitat instituții în străinătate. Prof. Anamaria Ciubotaru, directorul Colegiului Pedagogic "Constantin Brătescu", spunea că a remarcat intonarea imnului în colegii private din Statele Unite ale Americii, iar în Anglia, de două ori pe săptămână, la ora 7,30, li se expuneau elevilor parabole din Biblie. "Personal, consider că imnul este ceva sacru și mai repede consider oportună intonarea lui în deschiderea unor festivități, a unor olimpiade sau evenimente de anvergură", a mai adăugat prof. Ciubotaru.

De aceeași părere este și prof. Afrodita Marcoșanu, directorul Școlii din Tuzla, care de asemenea a vizitat numeroase instituții de învățământ în cadrul proiectelor și parteneriatelor avute.

"Și în Țara Galilor, și în Polonia, Austria, Franța sau Turcia, am remarcat că imnul a fost intonat numai în onoarea prezenței noastre ca oaspeți", afirma prof. Marcoșanu.

O altă opinie, care vine în acord cu cea a elevului de mai sus, aparține prof. Nicoleta Cornescu, directorul Școlii nr. 39 "Nicolae Tonitza": "Intenționam de anul școlar viitor să introduc această obligativitate, a intonării imnului în școala noastră, pentru că am constatat că elevii chiar nu cunosc nici măcar care este titlul lui, ca să nu mai spun de versuri. Ceea ce este mai grav, copiii noștri nu cunosc valoarea imnului și a drapelului, studierea lui făcându-se abia în clasa a VII-a, ca specie literară. Poate că tot intonând în fiecare dimineață «Deșteaptă-te, române!» ajungem să conștientizăm ceea ce ne îndeamnă", a conchis, cu tâlc, prof. Cornescu.