Capidava, "cetatea de la cotitură"
Articole recomandate
Omagiu adus academicianului Cristian Hera și agronomului Dumitru Manole, la Facultatea de Științe ale Naturii
28 Martie 2024
Elevi ai Liceului ”Callatis” din Mangalia, calificați la fazele naționale ale olimpiadelor
27 Martie 2024
Capidava se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă, șoseaua care leagă localitățile trecând chiar pe lângă zidurile cetății. Fortificația are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m și înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri în sfert de cerc și 2 turnuri intermediare în formă de potcoavă (U), o poartă lată de 2,50 m, situată pe latura de SE, care făcea legătura cu restul teritoriului și o ieșire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul.
Cetatea ocupă un loc important în sistemul defensiv roman făcând parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean. Locul era deosebit de potrivit caracterului construcției oferind o vastă arie de supraveghere: un masiv stâncos care se înalță între piciorul pantei ce coboară dinspre NE și Dunăre. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic și anume, un șanț natural care pornea din Dunăre, îl ocolea pe partea de NE, până aproape de colțul de est al cetății. De altfel, forma masivului a impus forma și orientarea castrului.
Importanța strategică a locului a determinat instalarea unei stațiuni militare precum și amplasarea și dezvoltarea unui centru civil în epoca romană. Castrul, situat lângă un vad de trecere, a fost construit de detașamente din Legiunea a V-a Macedonica și Legiunea a XI-a Claudia. Toponimul getic de Capidava, însemnând cetatea de la cotitură, confirmă o locuire preromană, poziția geografică deosebită explicând însemnătatea așezării băștinașe, loc care permitea comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană.
Cetatea ocupă un loc important în sistemul defensiv roman făcând parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean. Locul era deosebit de potrivit caracterului construcției oferind o vastă arie de supraveghere: un masiv stâncos care se înalță între piciorul pantei ce coboară dinspre NE și Dunăre. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic și anume, un șanț natural care pornea din Dunăre, îl ocolea pe partea de NE, până aproape de colțul de est al cetății. De altfel, forma masivului a impus forma și orientarea castrului.
Importanța strategică a locului a determinat instalarea unei stațiuni militare precum și amplasarea și dezvoltarea unui centru civil în epoca romană. Castrul, situat lângă un vad de trecere, a fost construit de detașamente din Legiunea a V-a Macedonica și Legiunea a XI-a Claudia. Toponimul getic de Capidava, însemnând cetatea de la cotitură, confirmă o locuire preromană, poziția geografică deosebită explicând însemnătatea așezării băștinașe, loc care permitea comunicația între dacii din Dobrogea și cei din Câmpia Munteană.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Sâmbătă, 06 Septembrie 2014
Miercuri, 20 August 2014
Miercuri, 13 August 2014
Sâmbătă, 02 August 2014
Sâmbătă, 19 Iulie 2014
Sâmbătă, 12 Iulie 2014
Sâmbătă, 05 Iulie 2014
Vineri, 04 Iulie 2014
Joi, 26 Iunie 2014
Sâmbătă, 21 Iunie 2014