Buna Vestire, prima sărbătoare a Maicii Domnului. Dezlegare la pește

Sâmbătă, 25 martie, de la ora 8.30, Ierarhul Tomisului va oficia slujba de Sfințire Mică a Apei, urmată de Sfânta Liturghie la mănăstirea "Buna-Vestire", situată pe drumul dintre localitățile Mircea Vodă și Țibrinu.

Duminică, 26 martie, IPS Teodosie va oficia, începând cu ora 8.45, Sfânta Liturghie la mănăstirea Strunga, care va sărbători hramul bisericii mari, Buna-Vestire.

Buna-Vestire este prima sărbătoare a Maicii Domnului atestată documentar. Ea marchează momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil îi aduce Maicii Domnului vestea că îl va naște pe Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii.

Conform Evangheliei după Luca Arhanghelul bunelor vestiri, Gavriil, i s-a arătat Fecioarei Maria și i-a spus: "Bucură-te ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei" (Luca I, 28). Văzând-o îngrijorată pe Fecioarei Maria, întrucât aceasta nu era căsătorită, a adăugat: "Nu te teme Marie, căci ai aflat har de la Dumnezeu. Și iată vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema" (Luca I, 30-32). Atunci, Fecioara Maria, cu smerenie, a plecat capul și a zis: "Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău" (Luca I, 38). Este momentul în care Duhul Sfânt S-a pogorât asupra Fecioarei și S-a întrupat Mântuitorul Hristos.

În Biserica Răsăriteană, data de 25 martie a fost consfințită încă din prima jumătate a secolului al V-lea, după generalizarea datei prăznuirii Nașterii Domnului pe 25 decembrie. În Apus, sărbătoarea a fost introdusă în secolul al VII-lea, de către papa Leon al II-lea.

Inițial, Buna-Vestire era o sărbătoare locală, a așteptării Nașterii Domnului, fiind sărbătorită la date diverse (în unele locuri 18 decembrie, în altele 5 ianuarie) până în secolul al XI-lea, când a fost stabilită data de 25 martie.

Deoarece praznicul Bunei-Vestiri este întotdeauna în Postul cel Mare, Biserica Ortodoxă dezleagă postul la preparate pe bază de pește.