Arheologii din adâncuri. Sute de nave scufundate lângă Constanța

Constantin Chera și Cătălin Dobrinescu, arheologi la Muzeul Național de Istorie și Arheologie din Constanța, sunt cei doi temerari care scot la lumină fărâmele de istorie de pe fundul mării. Sunt singurii arheologi subacvatici, atestați din Constanța, care se ocupă de recuperarea vestigiilor din Marea Neagră.

Constantin Chera povestește că practică arheologia subacvatică din anul 2006, când a fost atestat NASE (Nautical Archaeology Scientific Exploration), în Italia. A urmat o serie de cursuri sub auspiciile Centrului de Cercetare Subacvatică Zadar din Croația. "Îmi amintesc că am făcut cercetare, în Sicilia, la o navă bizantină scu-fundată lângă San Vito lo Capo, în anul 2006, când am și obținut atestatul în cadrul unei colaborări cu Centrul de Formare Profesională de la Palermo. Am efectuat cercetări la o adâncime de peste 22 metri. A fost pentru prima oară când am făcut cercetare subacvatică într-un cadru in-ternațional, când au participat scafandri din țări europene. Impresionantă a fost coordonarea și solidaritatea colectivului, care trebuie să fie extrem de atent având în vedere că unii aspiră, alții întind grile care să caroieze situl, iar alții notează situația arheologică pe niște tăblițe speciale. Am avut și un reprezentant al Televiziunii RAI, care a filmat. A fost o experiență unică!", ne-a declarat arheologul Constantin Chera.

Scufundări pe o navă militară 

Fundul mării reprezintă pentru acești căutători de comori un univers paralel în care se avântă și nu știu niciodată ce-i așteaptă. Sunt sub presiunea timpului pentru că rezerva de aer și frigul de la adâncimea de 22-25 de metri nu le permite să zăbovească mai mult de 30-40 de minute. În permanență trebuie observat mediul și eventualele pericole ce pot apărea. 

Alte pericole sunt legate de faptul că în cazul unor epave se pot desprinde bucăți, care să blocheze scafandrul. În navele militare există pericolul munițiilor neexplodate. Chera povestește că, odată cu ocazia efectuării unui stagiu în Malta, a avut ocazia de a face scufundări pe o navă mili-tară de acum 50-60 de ani, la o adâncime de circa 20 de metri.

"Cercetarea în adâncuri presupune pe lângă o condiție fizică bună și deprinderea tehnicilor de scufundare la un nivel care să îți permită mișcarea liberă în mediul acvatic, astfel încât să poți activa ca cercetător și nu ca scufundător", subliniază Chera. Acest lucru presupune cunoașterea în amănunt a tehnicii de scufundare. Meseria de arheolog subacvatic nu este la îndemâna oricui pentru că e nevoie de gestionarea unor situații dificile precum curenții marini, furtunile. De asemenea, este foarte important ca atunci când faci scufundări să-ți păstrezi calmul și să respecți procedurile pentru a nu-i pune pe ceilalți în pericol.

Recomandarea UNESCO: conservarea "in situ"

Arheologul Constantin Chera a subliniat că ultimele recomandări UNESCO se referă la păstrarea și conservarea "in situ" a descoperirilor tocmai pentru a nu le de-teriora. Pe de altă parte, în străinătate 

s-a adaptat sistemul montării unor camere, care să redea pe ecrane, în interiorul muzeelor, imagini cu obiectivele arheologice de sub ape. Un exemplu de astfel de muzeu, axat pe patrimoniul arheologic subacvatic, este Muzeul din Bodrum, unde, după cercetări de zeci de ani, au fost expuse unele dintre epavele descoperite în Turcia.

 

Iubitorii de istorie pot urmări la parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța imagini privind cercetarea arheologică subacvatică, inclusiv imagini din Turcia, grație bunei colaborări între cele două instituții. 

Scanarea întregului platou continental

Pionierul arheologiei subacvatice românești, Constantin Scarlat, a încercat să localizeze cât mai multe astfel de situri de la Mangalia în Deltă. Au existat observații pentru partea scufundată a Callatisului antic, făcute de echipe mixte formate din români, italieni și unguri, dar activitățile de acest gen s-au rezumat doar la observații. Mai recent, prin proiectul HERAS s-a în-cercat identificarea unor obiective arheologice submarine și s-au obținut rezultate parțiale.

"O activitate de acest gen presupune scanarea întregului platou continental al Mării Negre pe care există sigur sute, dacă nu mii, de nave antice scufundate", a subliniat Chera.