Turismul balnear e sufocat de ruinele private

416

Articole de la același autor

Spre deosebire de cosmopolita și zgomotoasa stațiune Mamaia, supraîncărcată cu beton și asfalt, stațiunile din sudul litoralului românesc sunt oaze de verdeață și liniște. Aerului lor patriarhal i se potrivește, ca o mănușă, turismul balnear și medical, preferat de o largă categorie de români și străini.

Afaceri imobiliare ruinătoareSâmbătă, 5 iulie 2014, am dat o raită pe faleza din Eforie Sud. Mă așteptam să văd vile și hoteluri co-chete, înconjurate de grădini minu-nate, cu flori în balcoane și ferestre, vilegiaturiști veniți la tratament și băi de nămol, plimbându-se agale, odihnindu-se la umbra verde ori savurându-și cafeaua pe terase, cu privirile pierdute pe necuprinsul mării.

În loc de toate astea am dat peste o atmosferă cenușie, respingătoare: hoteluri și vile în ruină, lucrări de construcție începute și abandonate, peluze și grădini neîngrijite de proprietarii lor și, la tot pasul, anunțuri de vânzare.

Acesta este rezultatul privatizărilor efectuate de statul român în stațiunile din sudul litoralului, în anii 2001 - 2002. Ministerul Turismului, condus la acea vreme de către Dan Matei Agathon, a preluat, de la fostul FPS, un număr de 51 de societăți, în care statul avea pachetul de control al acțiunilor sau capitalul majoritar, și le-a vândut activele bucată cu bucată. Cei mai mulți cumpărători au tratat investițiile ca pe o afacere imobiliară. Rând pe rând, hotelurile și vilele și-au închis porțile și, în așteptarea cumpărătorilor la mâna a doua, au fost lăsate să se ruineze. Cu fiecare an, sudul litoralului românesc a devenit tot mai puțin atractiv. În sezonul estival din anul 2000, uni-tățile hoteliere din Eforie Nord și Sud se lăudau cu un grad de ocupare de peste 75%. Astăzi ar fi mulțumite și cu 30%.

Unde e strategia statului?Doctorul în economie Dumitru Costea se nu-mără printre cei ce cred în viitorul turismului balnear și medical de pe litoralul românesc. A investit câ-teva milioane de euro pentru a construi un complex hotelier, a cărui unitate centrală este o bază de tratament modernă, cu apara-tură de ultimă generație, pentru o gamă completă de proceduri de fizioterapie și hidroterapie, electro-terapie cu laser, mezoterapie și reflexoterapie. Investiția se în-tinde pe o suprafață de 5.000 metri pătrați și are mare parte din obiective finalizate.

"Degeaba ne străduim să facem investiții, să schimbăm fața turis-mului românesc, dacă în jurul nostru sunt ruine și bălării. Sunt foarte multe hoteluri lăsate în paragină de noii proprietari. Statul român nu a urmărit ce se întâmplă după privatizare. Guvernul, Ministerul Eco-nomiei, Departamentul pentru Tu-rism ar trebui să aibă o strategie privind stațiunile. Actualilor proprietari trebuie să li se stabilească un termen pentru a reface unitățile de cazare, a le vinde sau a găsi aso-ciați care să bage banii în turism" - a declarat omul de afaceri.

Puținii investitori existenți se lovesc de greutăți majore, care îi obligă să scoată mai mulți bani din buzunar sau, pur și simplu, să renunțe la proiectele lor.

Infrastructură depășită, birocrație cât încape"Infrastructura din Eforie este depășită. Rețeaua de apă asigură o presiune de numai 0,9 atmosfere, insuficientă pentru un complex hotelier. Nu există un sistem de încălzire centralizată și nicio rețea de alimentare cu gaze. Rețeaua electrică asigură o putere de doar 15 Kw, în loc de 250 Kw, cât avem nevoie. Nici în domeniul rutier lucrurile nu stau prea bine, iar parcările publice și private dispun de un număr de locuri prea mic față de necesități. Drept urmare, investitorii sunt obligați să recurgă la tot felul de soluții costisitoare: să foreze puțuri de apă, să asigure încălzirea cu centrale pe lemne ori cu butelii cu gaze, să se doteze cu generatoare electrice, să construiască parcări în locul spațiilor verzi și a parcurilor de odihnă. La toate aceste dificultăți obiective se adaugă altele de natură subiectivă, birocratică. Știți cât durează obținerea tuturor avizelor pentru o investiție? Doi până la trei ani. Birocrația statului este uriașă, cu multe instituții implicate, care cer fiecare câte un dosar cu numeroase documente, cu aprobări, avize și autorizații, cu termene lungi de rezolvare. Acest sistem birocratic îi descurajează pe investitorii români, dar mai ales pe cei străini. Mai trebuie amintit un aspect: turismul balnear și medical nu este încurajat de Casa Asigurărilor de Sănătate. De aceea unitățile de pe litoral sunt nevoite să se adreseze, cu precădere, turiștilor străini" - afirmă Dumitru Costea.

Soluția salvatoareDe vreo 60 de ani, visul de aur al hotelierilor de pe litoral a fost să prelungească sezonul pe toată durata anului. Regimul comunist n-a reușit să-l transforme în realitate, iar cel capitalist a eșuat lamentabil. A încercat cu turismul de business, cu cel de week-end, dar a dat chix.

Soluția este turismul balnear și medical. România trebuie să pună în valoare calitățile tămăduitoare ale apei de mare și ale nămolului de Techirghiol, dar să profite și de faptul că serviciile sale medicale sunt de câteva ori mai ieftine decât cele din Occident. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5056 secunde