Cum salvăm siturile dobrogene

Povestea plină de mistere a Cetății de la Albești

2104

Articole de la același autor

În anul 1971, un profesor din comuna Albești, care se afla în excursie în zonă, descoperea din întâmplare o așezare fortificată. Profesorul a luat imediat legătura cu arheologul Nicolae Cheluță Georgescu, care a început imediat prospectarea zonei.

Amplasată la 13 km vest de Mangalia, pe drumul spre Negru Vodă, Cetatea de la Albești s-a remarcat prin aglomerația de materiale ceramice și blocurile de piatră descoperite. Toate aceste vestigii s-au aflat în atenția arheologilor Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, ani întregi. Câmpurile din zonă au fost verificate și răsverificate, la fel și fotografiile aeriene existente în acel moment. S-a observat clar conturul patrulater al fortificației. În anul 1974, au început campaniile de cercetare arheologică sistematică, conduse de profesorul Adrian Rădulescu.

Vestigii de o însemnătate deosebită

În cele 12 ha, suprafața pe care se întinde locuirea de pe platou, s-au descoperit vestigii de o însemnătate deosebită. Vase ceramice grecești și getice, amfore grecești ștampilate, care oferă încadrări cronologice clare pentru existența fortificației (amfore de Sinope, Rhodos, Thassos, Kos), statuete, cu o înălțime de aproximativ 30 cm, sau medalioane ceramice, toate sunt expuse la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța sau la Muzeul Callatis din Mangalia. Statueta din ceramică reprezentând-o pe Cybela, zeița fertilității pământului, sau Afrodita, ceramică grecească fină, cupe și platouri, boluri, monede, unelte agricole, toate se află expuse în muzeele din Constanța și Mangalia.

Cetatea a funcționat între secolele IV - III a. Chr, iar zidurile cu o grosime cuprinsă între 1,20 și 1,70 m și o înălțime de 1 m au atras atenția specialiștilor. Modul perfect de îmbinare al blocurilor de piatră, care nu au avut niciun fel de liant între ele, i-a surprins pe arheologi.

Muzeograful Irina Nastasi, membru al echipei de cercetare Albești, spune că tehnica de construcție a zidului de incintă este specifică tradiției grecești.

"Fețele, interioară și exterioară, sunt lucrate din blocuri mari de piatră fățuită, între care se așeza emplectonul, alcătuit din piatră informă amestecată cu pământ. Lățimea zidului de incintă atinge aproximativ 1,30 m în prima etapă de funcționare - 1,70 m în cea de-a doua. S-a păstrat pe o înălțime de până la 1 m (cam 0,60 - 0,80 m). Intrarea în fortificație era situată pe latura de sud. Fortificația a atins cea mai mare suprafață în urma extinderii din etapa a treia de evoluție, atingând aproximativ 73 x 33 mp. Blocurile cu cele mai mari dimensiuni, aparținând incintei a III-a, ating dimen-siuni de până la 1,15 m lățime și 1,65 m lungime", a declarat muzeograful.

Punct strategic

Mai mult, povestește Irina Nastasi, interiorul fortificației închidea complexe cu diferite utilități și beneficia de străzi sau spații deschise pavate cu dale mari de piatră și de un sistem de canale care conduceau apa pluvială în exteriorul zidului de incintă, spre vale.

Concluzia este că așezarea era un punct strategic pe drumul ce mergea de la Callatis spre Dunăre, dar de asemenea, era un important partener comercial pentru orașele grecești de la malul Mării Negre.

Irina Nastasi spune că așezarea face parte dintr-un sistem complex de așezări, cum e cea de la Hagieni, cea de la Coroana, specifice modului de organizare a teritoriului rural al cetăților doriene.

Necropola, nedescoperită

Chiar dacă este mai mică decât alte cetăți antice din Dobrogea, așezarea fortificată este considerată un sit de o importanță deosebită pentru ilustrarea contactului dintre populația locală și grecii veniți de peste mări, fiind singurul sit din această categorie cercetat sistematic în Dobrogea. Construcția amplasată pe marginea unei văi a fascinat de-a lungul vremii. În rezervația arheologică nu s-a descoperit încă necropola. Există tumuli, la sud de fortificație, care nu au fost încă cercetați.

În momentul de față, acest sit nu este inclus în circuitul turistic, din cauza lipsei infrastructurii. Din șoseaua dinspre Negru Vodă nu există nici măcar un drum pietruit spre cetate! 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5236 secunde