Istoria controversată a Palatului comunal. De la primărie, la sediu de muzeu

Despre istoria impozantei clădiri a Muzeuluide Istorie Națională și Arheologie Constanța ne povestește dr. Doina Păuleanu, în volumul "Constanța. Aventura unui proiect european". 

Pe vremuri, clădirea a servit drept sediu de primărie sau Palat comunal, cum i se mai spunea. Stilul neoromânesc ne duce în timp și atrage atenția trecătorilor asupra detaliilor originale și surprinzător de frumoase. 

Victor Ștefănescu este arhitectul căruia i-a revenit sarcina de a concepe planurile sediului primăriei. Palatul comunal a fost construit în perioada 1911-1921, cu mari întreruperi cauzate de Primul Război Mondial. 

"Constanța 1878 - 1928 Spectacolul modernității târzii", volumul II, descrie frământările autorităților locale din acea vreme pentru realizarea unui sediu potrivit primăriei. 

"Primarul a intrat în tratative cu arhitectul Victor Ștefănescu, a cărui competință în materie de arhitectură este cunoscută și care se obligă a face planurile pentru un Palat comunal în care să fie instalate toate autoritățile dependințe de comună, cu excepțiunea bine înțeles a școalelor… Victor Ștefănescu era un arhitect de notorietate în oraș, ceea ce poate fi o explicație pentru alegerea sa directă", arată dr. Doina Păuleanu, în volumul său. 

Pentru construcție, s-a prevăzut în bugetul anului 1911/1912 suma de 350.000 lei, iar arhitectul Ștefănescu s-a obligat ca, pe lângă planul construcției Palatului comunal, să se facă și un plan de rectificare a pieței, pentru a i se da un aspect estetic. La 17 iulie 1921, are loc inaugurarea controversatei clădiri. Clădirea este construită masiv, în stil românesc, cu fundațiuni de 16 metri adâncime, temeliile fiind așezate direct pe stânca de granit. 

Reper arhitectonic 

Criticile la adresa edilului din acea vreme nu au lipsit. I.N. Roman relata: "Fostul primar T. Cănănău a fost cum nu se poate mai rău inspirat când a ales amplasamentul pe locul viran din Piața Independenței, destinat să servească unui squar cu vedere spre port. Palatul comunal, din punct de vedere arhitectonic, lasă de dorit, nu se găsește în centrul orașului, la îndemâna cetă-țenilor, cum ar trebui să fie, el închide piața în partea dinspre mare, tran-sformând-o într-un adevărat cuptor în lunile de vară". 

Ziarele ostile primarului subliniau că pentru noul palat nu s-a putut alege loc mai nepotrivit decât acel ce s-a ales în râpa din Piața Independenței. 

În timp, edificiul devine un reper arhitectonic, în Piața Ovidiu ridicându-se falnic Palatul comunal, o monumentală clădire modernă, opinau, în anul 1924, Th. Ionescu și I. N. Duployen într-un ghid ilustrat. Șapte ani mai târziu, Marin Ionescu Dobrogianu afirma concluziv: "Palatul comunal este clădit prin desființarea străzilor Neptun și Thetis, pe vechiul drum de acces în port, de aceea fondațiile au mers până la 17 metri. În august 1916, clădirea abia era acoperită. În 1921, serviciile primăriei s-au mutat în noul local". 

Un cronicar al anilor 1935 amintea că în turla Palatului municipal exista un orologiu, donat primăriei de ceasornicarul P. Șapira Hagiul. 

Chiar dacă muzeul se află pe lista monumentelor istorice, fiind o clădire de patrimoniu, astăzi edificiul se află într-o stare avansată de degradare, necesitând reparații urgente.