Descoperire de senzație! Zona cu peste 1.000 de morminte
4025
Articole de la același autor
Misterioasele galerii de sub Constanța: "M-a speriat adâncimea lor. Nu era un sistem de apărare"
22 Aprilie 2015
Galerie FOTO. Mormântul "Prințesei", cea mai valoroasă descoperire din cetatea Tomis
29 Aprilie 2015
Povestea plină de peripeții a statuii lui Ovidiu. Cine îi pusese gând rău și cine a salvat-o
04 Mai 2015
Povestea plină de mistere a Cetății de la Albești
30 Aprilie 2015
În zona localității Poiana, arheologii constănțeni au descoperit un cimitir din epoca romană. Arheologul Constantin Băjenaru ne-a declarat că cimitirul satului roman se află în vecinătatea marelui oraș Tomis.
În urma săpăturilor preventive, efectuate câțiva ani la rând, specialiștii au descoperit 180 de morminte, toate cercetate. Ceramică specifică epocii romane, opaițe, numeroase vase, boluri sunt doar o parte dintre obiectele găsite în zonă. Nu lipseau nici bijuteriile, fiind descoperite inele și alte obiecte din bronz. Specialiștii au descoperit și monede din secolele II-III.
Obiceiurile funerare practicate de locuitorii din mediul rural sunt dezvăluite prin faptul că necropola este organizată pe arii funerare rezervate unor familii întregi. Și bogăția inventarelor descoperite a atras atenția specialiștilor.
"Această necropolă a beneficiat de o cercetare mai amănunțită. Este vorba de un sat mai înstărit. Mare parte dintre localnici au fost înmormântați cu obiectele de port, ceramică, sticlă, ceea ce denotă faptul că aveau o stare materială bună," a declarat Constantin Băjenaru.
Interesant este că, în urma imaginilor aeriene și a fotografiilor din satelit, zona funerară ar putea cuprinde, potrivit lui Băjenaru, cel puțin 1.000 de morminte.
Se renunță la ritul incinerației
Băjenaru a afirmat că o parte dintre mormintele descoperite sunt de incinerație, iar restul - de inhumație. La rândul lor, mormintele de inhumație sunt de mai multe tipuri - gropi cu firide, simple și cu cotloane - săpate în marginile gropii. Anumite arii funerare au fost rezervate atât familiilor, cât și triburilor, de origine greacă, care s-au păstrat și în epoca romană.
"Am găsit loturi de teren în care aceste triburi puteau să își înmormânteze membrii familiei. Am descoperit aceste șanțuri, care delimitau loturile. În interiorul șanțurilor, există morminte de incinerație, mai bogate sau mai puțin bogate. Pentru copii, era folosită inhumația, iar pentru adulți - incinerația. Mormintele de inhumație se înmulțesc în sec. III și încet, încet, se renunță la ritul incinerației," spune Băjenaru.
Viața satului descoperit încetează la mijlocul sec. III., lucru dovedit de faptul că înmormântările de secol IV lipsesc.
Echipa de arheologi (formată din Constantin Băjenaru, Cătălin Dobrinescu, Radu Petcu, Cătălin Nopcea, Dan Vasilescu și Ștefan Georgescu) pregătește publicarea unui studiu monografic și o expoziție care să ilustreze descoperirile făcute. Mai mult, arheologii speră ca, până cel târziu în 2017, să organizeze și o expoziție cu săpăturile efectuate în perioada 2009-2011, pentru a prezenta publicului obiectele recuperate.
În urma săpăturilor preventive, efectuate câțiva ani la rând, specialiștii au descoperit 180 de morminte, toate cercetate. Ceramică specifică epocii romane, opaițe, numeroase vase, boluri sunt doar o parte dintre obiectele găsite în zonă. Nu lipseau nici bijuteriile, fiind descoperite inele și alte obiecte din bronz. Specialiștii au descoperit și monede din secolele II-III.
Obiceiurile funerare practicate de locuitorii din mediul rural sunt dezvăluite prin faptul că necropola este organizată pe arii funerare rezervate unor familii întregi. Și bogăția inventarelor descoperite a atras atenția specialiștilor.
"Această necropolă a beneficiat de o cercetare mai amănunțită. Este vorba de un sat mai înstărit. Mare parte dintre localnici au fost înmormântați cu obiectele de port, ceramică, sticlă, ceea ce denotă faptul că aveau o stare materială bună," a declarat Constantin Băjenaru.
Interesant este că, în urma imaginilor aeriene și a fotografiilor din satelit, zona funerară ar putea cuprinde, potrivit lui Băjenaru, cel puțin 1.000 de morminte.
Se renunță la ritul incinerației
Băjenaru a afirmat că o parte dintre mormintele descoperite sunt de incinerație, iar restul - de inhumație. La rândul lor, mormintele de inhumație sunt de mai multe tipuri - gropi cu firide, simple și cu cotloane - săpate în marginile gropii. Anumite arii funerare au fost rezervate atât familiilor, cât și triburilor, de origine greacă, care s-au păstrat și în epoca romană.
"Am găsit loturi de teren în care aceste triburi puteau să își înmormânteze membrii familiei. Am descoperit aceste șanțuri, care delimitau loturile. În interiorul șanțurilor, există morminte de incinerație, mai bogate sau mai puțin bogate. Pentru copii, era folosită inhumația, iar pentru adulți - incinerația. Mormintele de inhumație se înmulțesc în sec. III și încet, încet, se renunță la ritul incinerației," spune Băjenaru.
Viața satului descoperit încetează la mijlocul sec. III., lucru dovedit de faptul că înmormântările de secol IV lipsesc.
Echipa de arheologi (formată din Constantin Băjenaru, Cătălin Dobrinescu, Radu Petcu, Cătălin Nopcea, Dan Vasilescu și Ștefan Georgescu) pregătește publicarea unui studiu monografic și o expoziție care să ilustreze descoperirile făcute. Mai mult, arheologii speră ca, până cel târziu în 2017, să organizeze și o expoziție cu săpăturile efectuate în perioada 2009-2011, pentru a prezenta publicului obiectele recuperate.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Vineri, 29 Mai 2015
Miercuri, 13 Mai 2015
Miercuri, 03 Iunie 2015
Sâmbătă, 30 Mai 2015
Miercuri, 27 Mai 2015
Vineri, 22 Mai 2015
Vineri, 15 Mai 2015
Miercuri, 13 Mai 2015