"Păcat că stomacul n-are dinți!"

"Lacomul nu zice ajunge, Oltu-n gură de i-ar curge" - este un vechi proverb românesc, a cărui morală se resimte la cote maxime în perioadele de sărbătoare, când mulți apreciază valoarea alimentelor din punct de vedere cantitativ.

Având ocazia să călătorească mai des în China, țară în care soțul său este angajat ca inginer la un șantier naval, Diana Zarciu a avut revelația să descopere un stil de viață bazat pe natură, remedii din plante și o cu totul altfel de cultură gastronomică față de cea româneas-că. De fiecare dată când se întoarce în țară, încearcă să transmită familiei, rudelor, prietenilor, filozofia chinezilor despre valoarea alimentelor, uneori cu succes, alteori constată că își bate gura de pomană: "Nu mă dau eu mare specialistă, dar nici nu mă pot abține să nu discut despre ceea ce au bun acești oameni extraordinar de cumpătați. Sunt foarte multe chestii din bucătăria lor care m-au uimit, însă în cercul în care m-am învârtit eu, se tot făceau glume pe tema stomacului".
Dând-o pe stilul… șantieristic, "amicii chinezi", care știau că românilor le place să mănânce mult și bine, glumeau că stomacul nu trebuie obligat să facă lucrări pentru care nu e dotat tehnic. Cu alte cuvinte, recomandau cumpătare, dar chiar și așa, el nu trebuie stresat, obligatoriu fiind să mestecăm foarte bine și să mâncăm cât se poate de încet. Totul, din cauză că îi lipsesc dinții. "Ai noștri aveau replica pregătită: «Păcat că stomacul n-are dinți!» și mâncau tot cum știau ei, adică repede și mult. Bineînțeles că discuțiile erau asezonate cu tot felul de bancuri neaoșe, toată lumea se distra, iar chinezii aproape că se obișnuiseră cu stilul ăsta, dar nu se lăsau molipsiți. Ce înseamnă educație alimentară de mii de ani!".

Culmea lăcomiei…
De la colegii chinezi ai soțului său, cititoarea noastră a învățat că este extrem de important ca fiecare om să observe cum reacționează organismul după ce îngurgitează un anume aliment. Asta, din cauză că există produse care nu au aceleași efecte la toți consumatorii: unele încălzesc corpul, altele încetinesc procesul termic; anumite alimente hidratează, altele usucă etc: "Mai pe românește, ei sunt de principiul că e bine să mâncăm în funcție de ceea ce suntem fiecare. N-ai să vezi acolo o dietă generală, care să se potrivească la toți, pentru că ei sunt învățați din școală că fiecare organism este unic și ceea ce unuia îi face bine, altuia poate să-i facă rău. La ai noștri nu prinde teoria asta, ei o dau tot pe bancuri. Apropo, ați auzit care e culmea lăcomiei? Să mănânci bătaie de la… stomac și să nu te saturi!".

Și regulile comerțului ajută consumatorii!
În timp ce pe eticheta unui produs european se indică numărul de calorii, conținutul de grăsimi, lipide, proteine, glucide etc., pe eticheta unui produs chinezesc, Diana Zarciu a avut plăcuta surpriză să citească date privind temperatura pe care o provoacă organismului produsul respectiv, ca și alte efecte asupra corpului: "Scrie că produsul face bine la ficat, inimă sau alt organ, că te ajută să elimini apa din organism, că nu știu ce efecte are asupra sângelui, adică niște amănunte care m-au lăsat mască!".
Având în vedere că numărul chinezilor care trăiesc și muncesc în România este în creștere, cititoa-rea noastră are informații că… s-au dat și ei pe bucătăria românească, însă au grijă să nu sară calul în privința cantității. Totul, pentru că le-a intrat în sânge că nu contează neapărat doar ceea ce mănânci, cât modul și cât mănânci!
Iar ceea ce se întâmplă la români, mai ales de sărbători, arată - și nu e doar părerea cititoarei noastre!, că mulți apreciază valoarea alimentelor din punct de vedere cantitativ. Or, exact lipsa de cumpătare este cea care trimite la… Urgență mii și mii de persoane, de toate vârstele, care ignoră sau nu sunt avertizate că stomacul n-are dinți și-i dau mult mai mult decât poate duce!