Colțul constănțeanului supărat

"Când am propus într-o ședință, la firma unde lucrez, să fim obligați, toți angajații, să facem o radiografie pentru tuber-culoză, am fost luată peste picior!" – ne-a mărturisit o cititoare în vârstă de 46 de ani. Femeia, vădit marcată de boala tatălui său, diagnosticat, din întâmplare, cu tuberculoză, consideră că propunerea ei ar trebui tratată cu toată seriozitatea. Și când spune asta, se bazează pe trista experiență din familie, care le-a adus nu doar suferință, ci și cheltuieli de tot felul, dar și pe faptul că tratamentul pentru această boală nu se măsoară în zile sau săptămâni, ci în luni sau chiar ani, în funcție de stadiul la care a fost descoperită boala: "Oricât de bine ar fi îngrijit și hrănit în spital, după un timp, vine acasă. Apoi revine la tratament, pe cheltuiala statului, adică tot a noastră. Apoi, toată viața are nevoie de alimentație sănătoasă, nu are voie să muncească mult, trebuie să se odih-nească suficient și să evite stresul. Iar în lipsa banilor, se mai poate respecta acest regim de viață? Chiar dacă nu suportă statul radiografia TBC, salariații ar trebui obligați să facă asta, spre binele lor și al familiilor. Dacă cineva consideră că bat câmpii, să vină cu alte idei!".