Ce regulă n-au voie să încalce moștenitorii

Defunctul a locuit în celălalt capăt al țării, iar moștenitorii sunt și ei… împrăștiați în diverse localități de pe cuprinsul României.

Și-atunci, locul deschiderii moștenirii poate fi ales de moștenitori?

Nici vorbă de această posibilitate sau… aranjament, întrucât când se pune problema deschiderii succesiunii, este obligatoriu ca aceasta să se facă la ultimul domiciliu al defunctului, neadmițându-se nicio abatere de la această regulă.

"Suntem mai mulți moștenitori, nu toți avem posibilitatea să ne deplasăm tocmai la Dej, unde a avut domiciliul tatăl nostru, care era recăsătorit acolo. Transportul e foarte scump, plus că e nevoie de mai multe drumuri, sunt o grămadă de formalități și e nevoie de semnătura noastră. Mai avem o soră vitregă care l-a îngrijit acolo. Noi suntem aici trei frați moștenitori și ne-ar fi mai ușor să rezolvăm la Constanța cu succesiunea. O angajată de la un notariat mi-a spus că nu-mi primește actele, că trebuie să mergem unde a locuit tata. Dacă noi ne înțelegem, ca moștenitori, nu se poate face o împuternicire, procură, ceva… și să dezbatem moștenirea la Constanța? Noi suntem trei, iar sora e una, îi decontăm noi drumul, e mult mai simplu, plus că ne înțelegem între noi. Vă mulțumim cu toții pentru ajutor. Cu stimă, Liviu Nicolae".

Înțelegerea nu este suficientă

Chiar dacă dumneavoastră, ca persoane cu drept de moștenire ați convenit asupra locului în care să se dezbată moștenirea, notarul Elena Ionescu ne-a explicat că acest lucru nu este permis de lege. Așadar, dacă în alte situații este suficientă înțelegerea, împuternicirea, în speța de față, lucrurile sunt clare, locul dezbaterii moștenirii fiind, categoric, ultimul domiciliu al defunctului: "Această regulă este justificată de interesul practic pe care îl reprezintă, întrucât locul celui din urmă domiciliu al defunctului atrage după sine toate competențele care se includ în procedura complexă a moștenirii. Tocmai de aceea, regulile sunt absolute și nu se admite nicio abatere de la respectarea lor".

Situații speciale

Dincolo de această strictețe, în situații speciale, în care ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României, funcționează alte reguli privind locul de soluționare a procedurii succesorale respective. Însă, în cazul de față, nefiind vorba despre așa ceva, nu există temei legal pentru ca solicitarea moștenitorilor să poată fi luată în calcul.

Cât privește dovada ultimului domiciliu, aceasta se face cu prezentarea certificatului de deces, atât în cazul morții fizic constatate, cât și în cazul morții declarate de instanța judecă-torească.

Pentru cetățenii români sau străini decedați în România, dovada ultimului domiciliu se va face cu certificatul de deces  emis de autoritațile române competente, iar pentru cetățenii români decedați în străinătate, dovada ultimului domiciliu se va face cu certificatul de deces emis de autoritatea străină competentă, transcris de către oficiul de stare  civilă competent.

Cum o persoană poate să aibă mai multe reședințe, pentru înlăturarea confuziilor, trebuie știut că domiciliul persoanei reprezintă locuința sa principală. Reședința poate fi însă considerată domiciliu numai când acesta nu este cunoscut.

Confuzii

"Când s-a gândit la acest transfer, probabil că cititorul dumneavoastră avea informații că dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul țării, locul deschiderii moștenirii este în circumscripția primu-lui notar public căruia i se solicită dezbaterea succesiunii. În practică, ne întâlnim adeseori cu situații pe care clienții ni le impută din cauza unor informații confuze, care au totuși mici legături cu spețele dumnealor. Dar când îi explici omului cum stau lucrurile, dispar și suspiciunile. Mulți nu înțeleg, te mai reclamă și în instanță…" – a conchis notarul, care precizează că astfel de confuzii se produc din cauza multitudinii spețelor privind acest vast și extrem de important, dar și sensibil, capitol al moștenirii.