Arii naturale protejate, fără stăpân

760

Articole de la același autor

Din cele 34 de arii naturale protejate din județul Constanța, doar 11 au custode, așa cum ne-a spus Tudora Mavrodin, șef serviciu Implementare politici de mediu din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Constanța. În prezent, se discută cererea depusă de Direcția Apelor Dobrogea Litoral în parteneriat cu Societatea Ornitologică Română de preluare a custodiei Lacului Techirghiol.

Pereții calcaroși Petroșani, Locul fosilifer Aliman, Reciful neurojurasic Topalu, Locul fosilifer Credința, Locul fosilifer Cernavodă, Locul fosilifer Movila Banului, Canaralele Hârșova, Valu lui Traian, Peștera La Adam, Peștera Gura Dobrogei, lacul Agigea, lacul Techirghiol, pâlcul de stejari brumării - Comorova, alunul turcesc – Constanța, lacul Oltina, Lacul Dunăreni, Lacul Vederoasa, lacul Bugeac, Pădurea Celea Mare, Valea lui Ene, Pădurea Cetate, Pădurea Bratca, Mlaștina Hergheliei și Gura Dobrogei nu sunt administrate de niciun custode.
Din păcate, nici ariile naturale protejate care au fost date în administrarea unor custozi nu au o soartă mai bună. În ariile protejate pasc oile, peșterile au fost transformate de către turiști în toalete publice, iar în acvatoriul marin Vama Veche se pescuiește ziua în amiaza mare. Nimeni nu răspunde pentru ceea ce se petrece în ariile naturale protejate.
În perimetrul ariei protejate Cheile Dobrogei s-a construit o amenajare piscicolă, după rețeta de la Cetatea Histria unde, pe malul unui lac, s-a ridicat un complex turistic.
În prezent, Agenția pentru Protecția Mediului Constanța dezbate, pentru a treia săptămână, cererea depusă de Direcția Apelor Dobrogea Litoral și Societatea Ornitologică Română de preluare a custodiei Lacului Techirghiol.

Comisia de evaluare închidea Sanatoriul Techirghiol
Comisia de evaluare și atestare, alcătuită din doi reprezentanți ai agenției de mediu, o persoană delegată de către Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române, un re-prezentant al consiliului județean și un reprezentant al direcției silvice, se va întâlni și săptămâna viitoare pentru a decide dacă lacul Techirghiol va fi dat în custodie solicitanților, așa cum a precizat Tudora Mavrodin.
Unul dintre criteriile de evaluare propus inițial de comisie se referă la interzicerea accesului pe lac al oricărui tip de ambarcațiune în perioada 1 noiembrie - 1 martie. Această prevedere și-a atras imediat critici din partea reprezen-tanților Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol, care, în acest caz, s-a sesizat și a reclamat faptul că ei nu mai au acces pe lac pentru exploatarea nămolului. "Ar fi trebuit ca din noiembrie și până în martie, noi să închidem sanatoriul", a precizat Septimiu Bourceanu, managerul sanatoriului.
Managerul de la Techirghiol a cerut să participe la ședința comisiei de evaluare în calitate de observator. "Eu reprezentam cinci instituții sanitare care fac proceduri cu nămolul de pe lacul Techirghiol, numai că am primit o adresă din partea Agenției pentru Protecția Mediului în care mi se aducea la cunoștință faptul că prezența mea este «neavenită»", ne mărturisește Septimiu Bourceanu.
Singura victorie a lui a fost schimbarea condițiilor de evaluare pe care comisia le indicase inițial.

Investiții în valoare de 90.000.000 lei
Lacul Techirghiol aflat în administrarea AN Apele Romane - Direcția Apelor Dobrogea - Litoral a fost declarat sit RAMSAR având o suprafață de 1226,97 ha.
Pentru menținerea calităților terapeutice ale apei lacului, care a cunoscut în perioada anilor 1975 – 1980 un continuu proces de degradare, manifestat în principal prin îndulcirea apei, prin Direcția Apelor Dobrogea – Litoral s-au derulat și sunt în execuție lucrări de investiții, prin care salinitatea apei a crescut, fapt ce reprezintă un factor de refacere a ecosistemelor lacustre. Gheorghe Babu, directorul Apelor Române ne-a spus că suma investită a fost de 90.000.000 lei.
De aproape trei decenii decenii, autoritățile locale și centrale se luptă să salveze lacul Techirghiol. S-au cheltuit bani grei pentru păstrarea salinității apei, inclusiv a calității nămolului. Specialiștii spun că salinitatea apei Lacului Techirghiol a scăzut în timp din cauza raportului de apă dulce în lac, de la 100 gr/l la 55 la gr/litru.
Lacul Techirghiol este colectorul unor ape de suprafață care se varsă la coada lacului, văi care în trecut aveau un regim nepermanent de curgere. Lacul dulce este despărțit printr-un dig de cel sărat. Datorită morfologiei terenului din jurul lacului și poziției barajului, lacul dulce preia circa 70% din cantitatea de apă dulce care se scurge în lac, iar 25% în lacul sărat. Până în anul 1970, nivelurile în lac s-au situat în general la cote sub nivelul mării.
Ca urma a acestor fenomene s-a prevăzut proiectarea unor lucrări care să intercepteze cât mai mult din afluxul de apă dulce care vine spre lac și evacuarea acestuia în afara bazinului hidrografic al lacului.
Începând cu anul 2004 a fost dema-rat un alt proiect ce are ca principal obiectiv declararea lacului Techirghiol ca arie protejată. Valoarea programului este de aproape 700.000 euro. Direcția Dobrogea Litoral Apele Române este beneficiarul proiectului, instituție care are în administrare lacul. Societatea Ornitologică Română și primăria Techirghiol sunt parteneri ai acestui proiect. Life Natura va participa la proiect cu 75% din sumă, urmând ca restul banilor să reprezinte cota de participare a beneficiarului și partenerilor.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 2.1108 secunde