Cătălin Siclitaru

Urăsc și iubesc oamenii în măsura în care sunt urât sau iubit.

Ca să vă lămuriți nițel care e rolul meu în redacție: am ajuns să trag sforile pe platforma online CugetLiber.ro în urmă cu vreo doi ani doar pentru că, la ora aia, eram cam singurul din zonă care, în domeniul ăsta, știa și altceva înafară de a deschide e-mail-ul și a trimite mesaje de corporatist plictisit cu subiecte de genul Fwd:Re:Re:Fwd: Funny stuff. În plus, mi se acrise de atâția ani de scris în gol. N-ați remarcat că noi, ăștia, câinii de pază ai democrației, lătrăm aiurea a pagubă?

Actualele mele preocupări nu au nimic de-a face cu ceea ce am studiat în anii de școală: materii umaniste, filosofie, metafizică, sisteme logice, genurile presei și tot așa. Dar tot e bine: în acest moment, îți pot răspunde la oricare din întrebările „Ce este etatismul hegelian?“, „Ce înseamnă body {background-repeat: repeat-x;}“, „Cine sunt întâistătătorii punk-ului?“, „Cine omoară pe Siret?“, „Cum obții culoarea «autumn orange» în paleta CMYK?“, „Câte măsuri de apă vin la o măsură de mălai grișat?“ sau „Câte meciuri are Ryan Giggs pentru Manchester United?“.

Cei din jurul meu spun că sunt un tip principial și că, din păcate, principiile mele sunt prăfuite. Da, este corect. Sunt un anormal într-o lume normală doar pentru că nu mi se pare natural să vorbești despre cât de cutră e X sau Y dacă n-ai stat la fundul lui să vezi ce și cum. Sunt un anormal într-o lume normală doar pentru că îmi văd de treaba mea și nu contabilizez prostiile altora. Sunt un anormal într-o lume normală pentru că sunt un inadaptat adaptabil din toate punctele de vedere. Mai pe românește: reușesc să mă implic detașându-mă. Văd detaliile care compun ansamblul, dar nu mă pierd în ele. Iar seara pun liniștit capul pe pernă, repetându-mi că „nici astăzi nu mi-am trădat convingerile“.

Sunt eclectic. Înfumurat. Milos. Egoist. Impresionabil. Fanfaron. Generos. Paranoic. Timid. Gură-spartă. Gică Contra. Acid. Bază. Sarcastic. Haios. Previzibil. Diliu. Prudent. Târșelos. Necalculat. Sunt doar un om.

PS – Am mai încercat chestia asta cândva, pe blogul meu. Iată ce a ieșit:
1. Lăcrimez la filmele de dragoste, dar râd la comediile grosiere de tip Scary Movie.
2. Țin cu Manchester Utd., dar vibrez la orice meci al lui Liverpool.
3. Știu pe de rost cărțile lui Sven Hassel, dar am meclă de cititor fruntaș de Nabokov.
4. Mi-ar plăcea să trăiesc în Irlanda, dar să-mi petrec după-amiezile în Trafalgar Square. Bonus: ador chansonettele pariziene.
5. Îmi plac ritmurile grecești, dar nu rezist la cele turcești. Bonus: sunt fan Judas Priest, Sepultura, Kultur Shock, Bregovic și Dr. Dre.
6. Nu suport eterna (auto)victimizare a evreilor, dar mă cutremur la fiecare carte/film/documentar despre Auschwitz, Dachau, Buchenwald.
7. Îmi place să șochez prin orice mijloace, dar cred că sunt cel mai timid și pudic bărbat pe o rază de 10 kilometri.
8. Vreau să fiu Brad Pitt în Snatch, dar și Anthony Hopkins în Fracture. Bonus: vreau să fiu și Humphrey Bogart în Casablanca.