Un sediu monumental și controversat: Primăria Constanța

Palatul Comunal Constanța a avut, în timp, două sedii, care sunt ocupate astăzi de muzee – Muzeul de Istorie Națională și Arheologie și Muzeul de Artă Populară.
Aflăm, din volumul "Constanța 1878 – 1928. Spectacolul modernității târzii", realizat de dr. Doina Păuleanu (vol. II, editura Arcade, 2006), că planurile primului sediu propriu al primăriei (cedat poștei în 1906, astăzi Muzeul de Artă Po-pulară) au fost concepute de arhitectul Ion N. Socolescu înainte de 1894.
Arhitectul și antreprenorul Ion N. Socolescu a fost unul dintre fondatorii Școlii Superioare de Arhitectură din București și primul ei director în 1892, fondator al Societății Arhitecților Români în 1891, președintele acesteia din 1901 până în 1904 și redactor șef între 1890 și 1894 al primei reviste de specialitate, "Analele arhitecturii".
Construcția palatului comunal începe printr-o licitație, care are loc în 1894, fiind câștigată de Șt. Pișculici. Contractul este semnat pe 8 iunie 1894, iar inaugurarea are loc pe 20 noiembrie 1896. Sediul este vândut în 1906 Poștei Române, iar primăria se mută cu chirie pe strada C. A. Rosetti, schimbând, apoi, mai multe sedii.
În 1903, Primăria propune ca noul centru al Primăriei să se ridice între străzile Transilvania, Carol I și Dorobanților, însă terenul cerut nu este cedat. În 1911, primarul Titus Cănănău anunță construirea Palatului Comunal în Piața Independenței (actuala Piață Ovidiu), arhitectul Victor Ștefănescu (Stephănescu) fiind solicitat pentru a realiza planurile noului edificiu.
Valul de exproprieri stârnește rezerve și nemulțumiri, înregistrate de presa vremii și transformate într-o campanie care a luat, pe parcurs, amploare. Lucrările se opresc în anul în care încep – 1912, sunt reluate în 1914 și sistate din cauza războiului pentru o lungă perioadă, iar între anii 1919 – 1921 lucrarea se încheie. În 1977, edificiul se transformă în muzeu (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie).
Inaugurarea are loc pe 17 iulie 1921, ziarele vremii accentuând din nou nemulțumirile legate de locul ales pentru construirea Palatului Comunal: "Palatul Comunal inau-gurat ieri, care și din punct de vedere arhitectonic lasă de dorit, nu se găsește în centrul orașului, la îndemâna cetățenilor, cum ar trebui să fie. El închide piața în partea dinspre mare, transformând-o într-un adevărat cuptor în lunile de vară. Și în sfârșit se ridică pe un teren atât de impropriu, încât a trebuit să se facă fondațiuni de 15, 20 metri adâncime pe 6-8 metri lățime, ceeace a ridicat costul dela ½ milion la 3 ½ cu perspectiva de a atinge cifra de 5 milioane când va fi cu totul terminat și mobilat.
Să avem deci franchețea de a spune că Palatul Comunal din Constanța este și rămâne o mare greșeală; și noi avem chiar convingerea că până în cele din urmă, el va fi destinat unei alte instituțiuni", scria Ioan N. Roman, citit de dr. Doina Păuleanu (p. 497).
În timp, însă, edificiul capătă importanță arhitectonică: "Piața Independenței are forma unui semicerc. În mijlocul pieței se ridică falnic Palatul Comunal, o monumentală clădire modernă" (Th. Ionescu și I.N. Duployen, citați de dr. Doina Păuleanu, p. 498).