Prezervarea patrimoniului imaterial al aromânilor din Albania începe de la Constanța

O echipă de cercetători condusă de prof. univ. Adina Berciu, coordonator al Centrului de Studii pentru Românii de Pretutindeni, din cadrul Bibliotecii Metropolitane București, a început să lucreze pentru realizarea proiectului "Aromânii din Albania - prezervarea patrimoniului lor imaterial (documentare, cer-cetare de teren, soluții)".
Proiectul se desfășoară în parte-neriat cu Arhivele Naționale Constanța (reprezentate prin dr. Virgil Coman, director) și cu Universitatea Ovidius din Constanța, Facultatea de Litere (reprezentată prin lector dr. Bardu Nistor). Alți parteneri în proiect sunt Institutul de Etnografie și Folclor "Constantin Brăiloiu" din București (reprezentat prin dr. Emil Țîrcomnicu), Universitatea din București (reprezentată prin Marian Crăciun, directorul departamentului de consiliere profesională) și Centrul European de Studii în Probleme Etnice (reprezentat prin prof. univ. dr. Radu Baltașiu). La realizarea proiectului va colabora și directoarea Muzeului de Artă Populară din Constanța, Maria Magiru.
În prima etapă se va realiza o documentare în bibliotecile și arhivele din București și Constanța, directorul Virgil Coman precizând, în acest sens, că există în fondul arhivistic constănțean foarte multe documente încă nepublicate, care ar putea fi valorificate prin acest proiect. Tot la Constanța, realizatorii proiectului au în vedere și interviuri cu aromâni născuți după 1940, în România, ai căror părinți au venit din Albania, pentru a descoperi ce au preluat ei din patrimoniul imaterial al strămoșilor.
Cercetarea de teren în Albania, care se va desfășura în luna august a.c., va avea caracter interdisciplinar: etnografie, folclor, istorie, socio-logie, dialectologie. Aceasta se va efectua mai ales în mediul rural, dar și în cel urban: Divijaca, Pogradeț, Corcea, Moscopole, Tirana și împrejurimile, Saranda și împrejurimile.
Pentru a putea înființa școli, licee, biblioteci în comunitatea fârșerotă este nevoie și de o astfel de cercetare de teren, cu caracter interdisciplinar. Și cu atât mai mult cu cât în Albania a funcționat un Institut de Studii sud-est europene, la Saranda, înființat în 1938, prin donația terenului de către istoricul N. Iorga și strădaniile prof. univ. Dumitru Berciu (tatăl coordonatoarei proiectului la care ne referim), institut care a fost desființat în timpul dictaturii.
Este cunoscut faptul că în Albania au funcționat (din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până în 1948) zeci de școli și biserici, prin sprijinul României, păstrându-se astfel în timp iden-titatea comunității fârșerote, cu tot "bagajul" patrimoniului ei cultural imaterial. Un exemplu cu totul deosebit îl constituie biserica ortodoxă de la Corcea, păstorită în prezent de preotul Dumitrache Veriga, care a fost o păstrătoare nu numai a credinței creștin-ortodoxe a aromânilor din Albania. dar și a componentelor de patrimoniu imaterial: obiceiuri, tradiții, expresii, cântece, dansuri. Interesant este că, în timpul dictaturii, biserica a funcționat în taină.
Obiectivele principale ale proiectului, realizat cu finanțarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, sunt alcătuirea unui Repertoriu sau Catalog de valori ale patrimoniului imaterial fârșerot existent în prezent în Albania, depistarea componentelor dispărute din Patrimoniul imaterial fârșerot și găsirea soluțiilor optime privind proteja-rea acestor valori patrimoniale comunitare.