Aromânii din Albania refuză să devină masă de manevră pentru revendicări teritoriale

4488
1
Aromânii din Albania refuză să devină masă de manevră pentru revendicări teritoriale - 9d417c863e58bb27e57432e47bbd8ad7.jpg
# Ei vor să fie recunoscuți ca minoritate națională românească și luptă împotriva încercărilor de a fi asimilați abuziv minorității elene din Albania # Organizația nereprezentativă "Consiliul Armânjilor" promovează panelenismul și lucrează pentru dezbinarea etniei

Aromânii din Albania sunt îngrijorați în perspectiva recensământului care va avea loc în 2011. În contextul în care nu sunt recunoscuți ca minoritate națională, aparținând românismului, ei au constatat că nici formularul pe care cetățenii albanezi îl vor completa la recensământ nu conține opțiunea de a se declara aromâni sau "rămăni", așa cum se consideră ei, ci doar opțiunea "vlah", care poate fi confundată cu denumirea pe care și-o dau aromânii din Grecia, aceștia din urmă identificându-se însă cu națiunea elenă și cu minoritatea elenă din Albania. Adăugarea aromânilor din Albania la minoritatea elenă ar oferi o justificare în plus celor care vor ca întregul sud al Albaniei să fie recunoscut drept zonă de predominanță etnică greacă, fără respect pentru identitatea aromânilor sau a albanezilor ortodocși. Ar fi readusă astfel în discuție controversa privind "Epirul de Nord".

Potrivit Atlasului Demografic al Albaniei (2003), în Albania trăiesc peste 139.000 de aromâni, față de 992, cât este cifra oferită de MAE albanez în anul 2007. Aromâni care vorbesc același dialect ca și aromânii fărșeroți din Dobrogea. Un dialect pe care, dacă suntem atenți, îl înțelegem bine, pentru că este foarte asemănător cu româna.
Majoritatea lingviștilor sunt de acord că aromâna este un dialect al limbii române, alături de dacoromână (româna pe care o vorbește majoritatea la Nordul Dunării), meglenoromână și istroromână, iar România și-a asumat corect, de-a lungul timpului, rolul de patrie mamă pentru acești cetățeni ai Albaniei.
În noiembrie 2009, la Congresul Aromânilor, desfășurat în capitala Albaniei, l-am auzit pe actorul Ion Caramitru, președinte al Societății de Cultură Macedo-Română, evocând înaltele personalități ale culturii românești care s-au implicat în susținerea cauzei aromânilor, acest "avanpost al românismului în Balcani", după expresia lui Nicolae Bălcescu. Păstrarea limbii și a obiceiurilor a fost susținută cu fonduri pentru înființarea de școli și biserici aromâne. Fluxul de fonduri dinspre România către aromânii din Albania a fost întrerupt odată cu instaurarea dictaturii comuniste în cele două țări și a fost reluat după 1989, dar la un nivel mult redus.

Pericolul pierderii identității
Chestiunea aromână este mai gravă decât pare la prima vedere, pericolul care amenință această etnie fiind acela al asimilării în cadrul altor popoare și al pierderii limbii și tradițiilor păstrate de-a lungul secolelor. Iar amenințările sunt perpetuate pe mai multe căi.
Principala problemă a aromânilor din Albania este faptul că nu au fost recunoscuți ca minoritate națională în cadrul statului albanez, ci doar ca minoritate etnolingvistică. Această calitate nu le conferă dreptul la școli, biserici sau presă în limba maternă ori la reprezentare în structurile de conducere ale statului ai cărui cetățeni loiali sunt, cu toate că statul român oferă aceste drepturi minorității albaneze din România, ceea ce ar trebui să oblige la reciprocitate pentru aromâni.
De altfel, Opinia asupra Albaniei a Comisiei Consultative a Convenției-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale recomandă ca autoritățile albaneze să întărească dialogul cu reprezentanții minorității vlahe/aromâne, astfel încât să se găsească soluții la solicitările acestora (o recomandare similară îi privește și pe etnicii bosniaci, nerecunoscuți ca minoritate).
Recensământul care va avea loc în 2011, dacă s-ar desfășura corect, conform recomandărilor Comisiei Consultative a Convenției-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale în Europa, ar putea reprezenta o șansă de a arăta adevărata dimensiune a minorității aromâne și de a convinge astfel statul albanez să îi acorde statutul la care are dreptul.
Însă intenția declarată a premierului Sali Berisha de a organiza recensământul astfel încât să fie înregistrate etnia, apartenența religioasă și limba maternă a cetățenilor este contestată de radicalii albanezi, care susțin că numărul membrilor comunităților minoritare ar putea fi umflat, amenințând integritatea țării. Principala temere este față de comunitatea elenă, de la care este de așteptat să formuleze cereri de autonomie teritorială în cazul în care va obține un procent semnificativ după recensământ.

Eroare de tehnoredactare?
Pe de altă parte, acest recensământ este perceput ca o amenințare și de aromâni, din cauza faptului că formularele care au fost făcute publice nu conțin opțiunea de apartenență la grupul etnic aromân, ci doar opțiunea pentru etnia "vlah". Dar această din urmă denumire este revendicată de aromânii care trăiesc în Grecia, eleno-vlahi, și care susțin că sunt parte a poporului elen, fiind reprezentați de Liga Panelenică a Vlahilor din Grecia.
Astfel, aromânii albanezi, care se consideră de origine română, ar putea fi contabilizați, din cauza acestei ambiguități, în dreptul minorității elene, care abia în acest fel ar ajunge la un procent considerabil din populația Albaniei. Iar pretențiile la autonomie teritorială sau pretențiile Greciei de a controla indirect teritorii care fac parte din statul albanez ("Epirul de Nord"), ar putea crește proporțional.
De fapt, statul elen și-a urmărit permanent interesele în "Epirul de Nord", ducând o campanie constantă de asimilare în primul rând a aromânilor, dar și a albanezilor, pentru a dobândi o cât mai mare pondere în regiune. Avantajele pe care le oferă oamenilor în schimbul declarării ca etnici greci sunt considerabile: acordarea dreptului de muncă și de rezidență pe teritoriul Greciei (membră a Uniunii Europene, spre deosebire de Albania, care aspiră la integrare), dreptul la educație gratuită pentru copiii imigranților, dreptul la pensie etc..
Deci este interesant de remarcat că ambiguitatea formularului de recensământ nu este în favoarea statului albanez. Aromânii din Albania au luat poziție publică față de ceea ce ei numesc o probabilă "eroare de tehnoredactare" și au cerut remedierea, prin reformularea opțiunii etnice după cum urmează: "vlah/rămăn (aromân)", "rămăn" fiind numele pe care și-l dau aromânii din Albania, iar "aromân", numele internațional recunoscut al etniei. În comunicatul remis presei albaneze, asociația menționează și suspiciunea față de "eventuala instrumentalizare a recensământului în beneficiul unor terțe interese exterioare Albaniei". Președintele Asociației Culturale "Aromânii din Albania" (ACAA), Vangjel Shundi, a declarat pentru Cuget Liber că a cerut să se întâlnească personal cu ministrul de stat care răspunde de recensământul din 2011, Geng Pollo, care el însuși este de origine aromână, așteptând și acum o invitație din partea oficialului albanez.

Ajutorul României le-a permis să-și păstreze identitatea
Nu este primul demers oficial al asociației, care a cerut în repetate rânduri recunoașterea ca minoritate națională - asemenea minorităților greacă, macedoneană și sârbo-muntenegreană, prin memorii adresate Președinției, Consiliului de miniștri, Parlamentului și Ministerului de Externe ale Albaniei. Un răspuns, negativ și tendențios, a primit numai din partea acestei din urmă instituții.
Conducerea asociației a participat la o întâlnire cu fostul ministru de Externe, Lulzim Basha, pledându-și cauza și arătând sprijinul pe care l-a primit de-a lungul timpului de la statul român și sacrificiile făcute de aromâni pentru a perpetua învățământul în limba aromână în cele două școli din Korcea și Pogradeț. "Ne-a întrebat ministrul «De ce cereți să fiți minoritate românească, când statul român nu se interesează de voi?» și i-am arătat câte școli și biserici aromâne au fost în Albania înainte de dictatură, și toate cu sprijin românesc. Iar acum încă suntem ajutați, chiar dacă mai puțin, iar ambasadorul român din Albania (E.S. Viorel Stănilă - n.r.) menține o legătură foarte apropiată cu noi. Ajutorul României ne-a permis să ne păstrăm identitatea până în ziua de astăzi.", a mai spus Vangjel Shundi.

Pericolul din interiorul minorității
În timpul discuției pe care am purtat-o cu reprezentanții aromânilor din Albania, președintele mai sus citat, Vangjel Shundi, secretarul general Robert Collaku și Jani Gusho, a reieșit o preocupare, poate chiar mai mare decât cea manifestată în privința recensământului, față de ereziile din interiorul etniei, care atentează grav la identitatea și istoria aromânilor. Mai precis, față de "talibanii românofobi", cum au fost calificați membrii organizațiilor "neoaromâniste" în cadrul Congresului Internațional al Aromânilor, desfășurat la Tirana în luna noiembrie 2009.
Este vorba despre pretenția organizațiilor "neoaromâniste", reprezentate de "Consiliul Armânjilor" - care încearcă să-și câștige prozeliți mai ales printre aromânii din Albania, o comunitate foarte consistentă - de a nega originea cunoscută și atestată a etniei ce se consideră parte a poporului român, înlocuind-o cu teoria fantezistă a unei populații aparte - armânji - popor regional vorbind o limbă neo-latină, cu dublă origine, greacă și latină.
Dacă acest "Consiliu al Armânjilor" face presiuni pentru recunoașterea aromânilor ca minoritate națională chiar în patria mamă - România, nu aceleași pretenții le are față de Grecia, unde se poartă cu mănuși, încercând să obțină susținere pentru ca organizația să dobândească statut participativ la Conferința INGOs (pentru organizații neguvernamentale internaționale) a Consiliului Europei (cerere contestată de reprezentanții Greciei și Bulgariei).
Într-o scrisoare adresată acestui organism european și oficialităților Greciei, "Consiliul Armânjilor" încearcă să le câștige bunăvoința, scriind negru pe alb: "Consiliul Armânjilor nu a vizat niciodată o soluție de tipul «minoritate națională» pentru vlahii aromâni din Grecia, care fac parte din patrimoniul național al acestui stat, considerat de ei ca patrie."
Este foarte clar că demersurile acestei organizații sunt contrare intereselor promovate de aromânii din Albania, panelenismul declarat situându-i exact de cealaltă parte a baricadei, în chestiunea recensământului. Dacă aromânii vor cu orice preț să evite a fi asimilați abuziv minorității elene, pentru a nu deveni masă de manevră pentru interesele teritoriale ale Greciei, poziția oficială a "Consiliului Armânjilor" favorizează o eventuală manipulare în sensul satisfacerii acestor interese.


"Ne-am gândit să facem o petiție către președintele României…"
Sesizând corect contradicția între demersurile Consiliului Armânjilor, președintele Asociației Culturale "Aromânii din Albania", Vangjel Shundi punctează: "Dacă țin partea panelenismului, să ceară în România statut de minoritate greacă, nu minoritate aromână!"
Reprezentanții acestei organizații sunt criticați de liderii aromânilor din Albania: "Nu suntem de acord cu Canacheu [Constantin] și cu Samara [Stere]. Ei au adepți și în Albania, dar credem că aceștia îi sprijină din interes. Ei caută profitul. În loc să investească banii pe care îi au în școli, ca să ne păstrăm limba, ei investesc în conferințe și ne dezbină. Ne-am gândit chiar să facem o petiție către președintele României pentru a-i atrage atenția cum speculează acești oameni.".

România trebuie să-și asume răspunderea pe care o are față de aromâni!
Este evident că problemele aromânilor din Albania au ajuns într-un punct de cotitură, prevestit nu demult de discursul ambasadorului României în Albania, în cadrul Congresului Aromânilor care a avut loc la Tirana: "Avertismentele sunt foarte serioase și timp nu a mai rămas. Cauza aromânească ar putea ajunge obiect de tranzacție la nivel european", spunea E.S. Viorel Stănilă în noiembrie 2009.
Este momentul în care o reacție fermă a statului român ar fi de dorit, în sensul Rezoluției adoptate de Congresul Internațional al Aromânilor, și anume: " România să-și asume deplin răspunderea pe care o are față de românitatea balcanică; să se exprime public, la nivel diplomatic, în sensul acesta; să continue și să intensifice demersurile de susținere a aromânilor de pretutindeni pentru a fi recunoscuți ca minorități naționale în țările în care trăiesc".



Explicații foto:
1. Hartă publicată în Le Monde Diplomatique (februarie 2008), unde este evidențiată structura etnografică în Balcani.
2. Hartă modificată de propagandiști eleni, pentru a arăta până unde s-ar întinde pretențiile Greciei de a controla teritorii care aparțin statului albanez.
3. Imagine de la întâlnirea cu reprezentanții Asociației Culturale "Aromânii di Albania", Vangjel Shundi, Robert Collaku și Jani Gusho.
4. Imagine de la Congresul Internațional al Aromânilor, desfășurat în noiembrie 2009, la Tirana - de la stânga la dreapta: ambasadorul României în Albania, E.S. Viorel Stănilă, președintele Fundației Cultural-Științifice "Andrei Șaguna", prof. Aurel Papari, Î.P.S. Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, președintele Asociației Culturale "Aromânii di Albania", Vangjel Shundi, academicianul Dan Berindei și președintele Societății de Cultură Macedo-Română, actorul Ion Caramitru.

Comentează știrea

EscorteDinRomania.ro
1 aprilie 2015
EscorteDinRomania.ro - Escorte Constanta, Escorte Cluj, Escorte Bucuresti, Escorte Iasi...

EscorteDinRomania.ro - Escorte Constanta, Escorte Cluj, Escorte Bucuresti, Escorte Iasi... www.EscorteDinRomania.ro -Escorte Constanta, Escorte Bucuresti, Escorte Brasov, Escorte Cluj, Escorte Iasi, Escorte Timisoara, Escorte Arad, Escorte Craiova, Escorte Targu Mures, Escorte Mures, Escorte Oradea, Escorte Satu Mare, Escorte Tulcea, Escorte Buzau, Escorte Pitesti... Lista detaliata pe judete pentru servicile de escorte din Romania si saloane de masaje erotice din Romania pe: www.EscorteDinRomania.ro escorte unice...

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.1123 secunde