Aromânii s-au unit împotriva celor care, pentru scopuri mercantile, vor să le schimbe istoria

La Congresul Aromânilor, găzduit între 17 și 18 noiembrie în capitala Albaniei, Tirana, au participat personalități de prim rang care aparțin acestei comunități, precum și cercetători importanți în domeniile antropologiei și dialectologiei, în câteva cazuri cele două calități suprapunându-se în mod fericit.
Profesorul universitar doctor Nicolae Șerban Tanașoca a avut câteva intervenții de ținută, atât în plan științific, cât și în plan politic, iar dr. Iulia Wisoșenschi a impre-sionat printr-o laborioasă lucrare antropologică. Actorul Ion Caramitru, academicienii Constantin Bălăceanu-Stolnici și Dan Berindei, Arhiepiscopul Calinic, prof. dr. Adina Berciu Drăghicescu, constănțenii Virgil Coman, directorul Arhivelor Județene, Nistor Bardu, profesor universitar, și Stoica Lascu, președintele asociației "Picurarlu de la Pind", au avut și ei intervenții apreciate de audiență, lucrările simpozionului științific și cele ale congresului fiind moderate (deși ar fi mai potrivit să spunem "impulsionate") de rectorul Universității "Andrei Șaguna" din Constanța, profesorul Aurel Papari.
Trecând peste orice diferende minore, delegații la congres, aromâni din mai multe țări balcanice, au adoptat o rezoluție împotriva celor resimțiți ca inamici comuni, și anume împotriva entităților "neoaromâniste" cu falsă legitimitate (Fara Armânească din România, Uniunea Vlahilor din Albania, Asociația Vlahilor din Albania, Mândra Vlahă, Consiliul Aromânilor/Macedoarmânilor etc.), care pretind dreptul de a-i reprezenta colectiv pe aromâni în relațiile cu instituțiile statale și internaționale.
Rezoluția nu lasă loc de interpretări, adoptând un ton ferm și o exprimare frustă.
Mai precis, congresul "avertizează asupra iminenței consecințelor grave" pe care ignorarea dreptului la educație, serviciu religios și mass media în limba maternă le va avea asupra conservării identității aromânești, "condamnă mistificările" istoriei aromânilor, "protestează împotriva stratagemelor și artificiilor de interpretare a legilor" pe care le folosesc autoritățile din statele de origine pentru a nu le acorda aromânilor statutul de minoritate națională (unul dintre cazuri este acela al Albaniei, care le recunoaște doar statutul de minoritate lingvistică și nu-i sprijină financiar pe aromâni).
Mai departe, rezoluția "reamintește statelor de origine ale aromânilor din spațiul balcanic" că acceptarea diversității etnice și respectarea drepturilor etnice sunt precondiții de integrare în structurile europene și euro-atlantice; "critică vehement" diversiunile cu caracter extremist și cu scopuri mercantile și politice ale celor care încearcă să creeze o nouă identitate a aromânilor, ignorând faptul că dialectul aromân, împreună cu cel dacoromân, cel meglenoromân și cel istroromân formează limba română; "condamnă ca aberantă, provocatoare, periculoasă și falsificatoare teza potrivit căreia aromânii ar fi un popor diferit de poporul român" și "reafirmă apartenența aromânilor la românitate".
Prin urmare, congresul cere statului român să-și asume deplin răspunderea pe care o are față de românitatea balcanică; să se exprime public, la nivel diplomatic, în sensul acesta; să continue și să intensifice demersurile de susținere a aromânilor de pretutindeni pentru a fi recunoscuți ca minorități naționale în țările în care trăiesc; să continue și să intensifice și sprijinirea aromânilor din România pentru a-și putea păstra identitatea culturală și tradițională și a nu fi alimentate frustrări care ar putea fi speculate de cei care vor să le schimbe istoria.
Congresul aromânilor se adresează și forurilor europene și internaționale și le cere să întreprindă demersuri pentru a determina recunoașterea aromânilor ca minoritate națională în statele balcanice în care ei locuiesc și pentru acordarea drepturilor ce decurg din acest statut.
Și, pentru a ilustra la nivel instituțional acordul care a intervenit între asociațiile reprezentative ale aromânilor, tot rezoluția din 18 noiembrie decide constituirea Forumului Internațional al Aromânilor, care va avea întâlniri periodice și un secretariat permanent, statutul noii organizații urmând să fie stabilit ulterior.