Armatorii nu mai vor să investească în pregătirea viitorilor ofiţeri // Comunitatea shipping-ului din Constanţa caută soluţii pentru studenţii-marinari

România este unul dintre impor-tantele rezervoare de forţă de muncă ale flotei mondiale. Conexiunea pieţii interne a navigatorilor cu cea internaţională este mediată de 106 companii de crewing autorizate. Misiunea de a reînnoi, întineri continuu rezerva de ofiţeri români le revine Universităţii Maritime Constanţa şi Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”.

Pe tobogan

De la dispariţia flotei naţionale, problema cea mai spinoasă a formării promoţiilor de ofiţeri o constituie organizarea stagiilor de practică pe timpul studenţiei. Armatorii preferă să recruteze navigatori gata pregătiţi şi doar criza de ofiţeri din ultimul deceniu i-a determinat să accepte organizarea programelor pentru cadeţi pe navele lor.

Odată cu izbucnirea crizei din shipping-ul mondial, în ultimul trimetru al anului 2008, cererea de forţă de muncă a scăzut, iar companiile de navigaţie au început să amputeze cheltuielile cu forţa de muncă. Astăzi, armatorii sunt tot mai puţin interesaţi de pregătirea viitorilor ofiţeri, stagiile de practică însemnând costuri suplimentare pentru ei.

Instituţiile de învăţământ superior din Constanţa au profitat de foamea de ofiţeri de pe piaţa internaţională şi de programul european Erasmus, care asigură granturi pentru practica studenţilor şi pentru mobilitate profesională. În anul universitar 2007 - 2008, pe fondul creşterii economice, au fost organizate stagii pentru 146 de studenţi, cu finanţare comunitară. Numărul lor a scăzut la 125, în anul 2008 - 2009, ca efect al crizei şi există riscul ca declinul să se accentueze.

Vânătorii de… soluţii

Comunitatea maritimă din Con-stanţa a reacţionat la această ameninţare. Ieri, la Sea Man´s Club, din Constanţa, a avut loc o reuniune a reprezentanţilor celor două instituiţii de învăţământ, ai unor armatori şi companii de crewing, ai Sindicatului Liber al Navigatorilor şi Autorităţii Navale Române, ai Ligii Studenţilor din UMC, precum şi ai comisiilor care gestionează programul Erasmus în aceste universităţi.

Tema principală a reuniunii moderate de Adrian Mihălcioiu, liderul SLN, a fost găsirea soluţiilor pentru promovarea cadeţilor români în flota internaţională. Coordonatorii programului Erasmus au solicitat 160 de locuri de practică pentru anul universitar 2009 - 2010 şi propuneri pentru următorul an.

Discuţiile, foarte animate, în ciuda deosebirilor de interese şi opinii, au scos în evidenţă preocuparea tuturor participanţilor pentru creşterea şi întinerirea rezervei de forţă de muncă marinăreşti. Reprezentanţii companiilor de crewing au reproşat: instabilitatea prea mare a forţei de muncă, slaba pregătire de specialitate şi lipsa de educaţie a multor tineri cadeţi şi ofiţeri. Ei au arătat că, în contextul crizei economice, suportarea unor costuri ale practicii studenţeşti prin programul Erasmus ar putea constitui un element de atractivitate pentru armatori.

Problema contractelor de fidelitate a fost intens de dezbătută. S-a discutat despre legalitatea şi eficienţa lor. A reieşit că, până în acest an, studenţii le-au respins pentru că „nu vor să fie legaţi de glie”. Jumătate dintre cei câţiva care le-au semnat au renunţat ulterior la ele. Şi-au achitat datoriile faţă de armatori şi au plecat la companiile care i-au plătit mai bine. Oare criza economică a deter-minat o schimbare în atitudinea cadeţilor? Un sondaj de opinie ar putea arăta dacă, în noul context, asemenea contracte sunt acceptate.

Adrian Mihălcioiu a lansat mai multe propuneri interesante, inclusiv organizarea unei întâlniri cu Asociaţia Europeană a Armatorilor, în cadrul comisiei de dialog social de la nivelul Uniunii Europene.

La iniţiativa lui, a luat fiinţă un comitet de lucru cu caracter permanent. Acest organism va selecta propunerile de la toate entităţile comunităţii maritime şi va redacta un set de proiecte, destinate creşterii accesului navigatorilor români pe piaţa internaţională a forţei de muncă.