Ministerul Muncii a supus dezbaterii publice proiectul Legii privind sistemul unitar de pensii publice. Reforma sistemului public de pensii este o cerinţă a Fondului Monetar Internaţional (FMI), pentru livrarea tranşelor împrumutului pentru România. Termenul limită pentru aprobarea legii pensiilor este sfârşitul lunii iunie 2010, potrivit şefului misiunii FMI, Jeffrey Franks.

În 2009, cheltuielile totale anuale pentru pensii, în România au fost de aproximativ 39 miliarde lei, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. De asemenea, bugetul asigurărilor sociale de stat înregistrează încă din 2006 deficite anuale, în 2009 ajungând la cel mai mare deficit, cu o valoare de 1,5 miliarde lei.

Şi în judeţul Constanţa, lucrurile sunt la fel de grave în acest sector. Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un deficit de 296 milioane lei, în 2009, după cum arată datele Direcţiei de Trezorerie şi Contabilitate Publică Constanţa. Acum doi ani, deficitul a fost de 193 milioane lei.

Cifrele arată creşterea numărului de pensionari şi accelerarea gradului de îmbătrânire a populaţiei României. Practic, în prezent, raportul este de un pensionar la un contribuabil la sistemul public de pensii.

În plus, potrivit expunerii de motive a proiectului de Lege a pensiilor, „sistemul se confruntă cu o problemă foarte serioasă şi anume cea legată de creşterea masivă, de multe ori frauduloasă, a pensionarilor de invaliditate. Astfel, de la 600.000 persoane care beneficiau de pensii de invaliditate în 2001, s-a ajuns la 900.000 de pensionaţi de invaliditate în 2009. Se mai înregistrează şi o triplare anuală a numărului de pensionări anticipate, ajungându-se în noiembrie 2009, la 115.000 de pensii anticipate parţiale în plată.”

Astfel, pentru a aduce bani suplimentari la bugetul asigurărilor sociale de stat, proiectul de lege lărgeşte sfera categoriilor care vor fi asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii. Persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin patru salarii medii brute vor contribui la bugetul asigurărilor sociale de stat. În această categorie intră asociatul unic, asociaţii, comanditarii şi acţionarii, administratorii de societăţi, membrii asociaţiei familiale, persoanele autorizate care desfăşoară activităţi independente, precum şi persoanele care realizează venituri din drepturi de autor, convenţii civile sau contracte de colaborare.

Persoanele care realizează venituri din drepturi de autori, convenţii civile sau contracte de colaborare, care au cel puţin 18 ani, sunt obligate să se asigure pe baza declaraţiei individuale de asigurare, care trebuie depusă în termen de 30 de zile de la data încadrării.

De asemenea, în proiectul de lege sunt cuprinse în sfera categoriilor plătitoare de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale şi cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării şi care beneficiază de ajutoare lunare.

Cotele de contribuţii de asigurări sociale, stabilite prin noua lege a pensiilor, sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă.

Astfel, cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt stabilite la:

l 31,3% pentru condiţiile normale de muncă, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 20,8% de angajatori;

l 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% datorate de angajaţi şi 25,8% de angajatori;

l 41,3% pentru condiţii speciale de muncă (domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale), din care 10,5% datorate de angajaţi şi 30,8% de angajatori.

În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale este inclusă şi cota de 2,5% aferentă fondurilor de pensii administrate privat. Cota va fi majorată până la 6%, cu o creştere de 0,5% pe an.