Administrația locală Agigea va propune instituirea unei taxe de poluare pentru APC

După ce locuitorii comunei Agigea au votat, în cadrul unui referendum organizat pe 19 iulie, pentru trecerea în unitatea administrativ teritorială a localității a celor 988 de hectare ale Portului Constanța Sud Agigea, actuala administrație ia acum în calcul instituirea unei taxe de poluare pentru Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CNAPMC).

Potrivit declarațiilor primarului Cristian Cîrjaliu, în prezent se lucrează la un proiect de hotărâre care va viza instituirea taxei de poluare pentru APC, proiect care va fi depus până la sfârșitul acestui an, dar care va intra în vigoare din 2010.
"Tot traficul industrial se face prin unitatea administrativ teritorială a comunei Agigea, ceea ce în mod categoric afectează locuitorii comunei. Vom discuta propunerea pe care o voi face Consiliului Local, iar valoarea taxei de poluare nu va fi deloc mică. Undeva între 500 și 1.000 de euro pe cap de locuitor anual", a explicat Cristian Cîrjaliu. Gospodarul-șef a mărturisit, însă, că este convins de faptul că taxa va fi atacată de APC în contencios administrativ. Mai mult, primarul a declarat și că a purtat discuții cu reprezentanți ai Administrației Porturilor Maritime Constan-ța, dar că aceștia nu sunt deloc de acord cu taxa de poluare. "Nu vor să înțeleagă că, în calitate de administrație maritimă au, totuși, niște obligații față de administrațiile publice locale care sunt afectate în urma activității derulate de instituția lor".
Comuna constănțeană Agigea are 7.000 de locuitori care, reamintim, în luna iulie a acestui an au votat, în proporție de peste 90%, pentru trecerea celor 988 de hectare ale Portului Constanța Sud Agigea în unitatea admi-nistrativ teritorială a localității. În urma referendumului, CNAPMC și agenții economici care dețin clădiri în zona Port Constanța Sud - Agigea vor fi nevoiți să achite taxele și impozitele aferente acestor clădiri către administrația publică locală condusă de Cîrjaliu. În ceea ce privește sumele de bani care vor intra astfel în bugetul local, ele se ridică, potrivit explicațiilor gospodarului-șef, "la aproximativ 100 de miliarde de lei vechi anual". Cu toate, însă, că de la referendum au trecut aproximativ două luni, hotărârea de guvern care lipsea pentru ca acesta să intre efectiv în vigoare, nu a fost încă emisă. Primarul Cîrjaliu a declarat, însă, că nu e încă un motiv de îngrijorare, dar că această întârziere ar putea fi cauzată de actuala instabilitate politică și de preocuparea pentru proxima campanie electorală pentru prezidențiale.