Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman” Constanţa este gazdă, zilele acestea, a celei de-a XX-a ediţii a Conferinţei Naţionale a Asociaţiei Bibliotecarilor din România. Evenimentul se desfăşoară în perioada 10 - 12 septembrie sub semnul „Continuităţii şi schimbării în bibliotecă”, în program fiind prevăzute dezbateri începând cu aspectele profesionale şi culminând, inevitabil, cu cele financiare.

În Aula Bibliotecii Judeţene „I.N. Roman” Constanţa a debutat ieri cea de-a XX-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România. Cuvântul de bun venit adresat celor aproximativ 180 de participanţi din întreaga ţară de către directorul instituţiei constănţene, Liliana Lazia, a fost urmat de intervenţiile secretarului de stat din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Octavian Ştireanu, deputatul UDTTMR Aledin Amet, directorul general al Bibliotecii Academiei, acad. Florin Filip, prorectorul Universităţii „Ovidius” prof. univ. dr. Marian Cojoc, directorul general al Bibliotecii Naţionale a României, conf. univ. dr. Elena Târziman, intervenţia finală aparţinându-i preşedintelui Asociaţiei Bibliotecarilor din România, Mircea Regneală.

Printre noutăţile aduse de secretarul de stat Octavian Ştireanu s-a aflat şi grila de salarizare pentru bibliotecari, aşa cum este ea prevăzută în proiectul Legii salarizării unice pe care Guvernul Boc îşi va asuma răspunderea săptămâna viitoare. Adept al princi-piului „să guvernăm şi prin consultarea celor guvernaţi”, Octavian Ştireanu a profitat de ocazia de a se afla printre reprezentanţii bibliotecarilor pentru a-i îndemna să vină cu propuneri, soluţii şi sugestii chiar şi pentru modificarea legislaţiei în vigoare în ceea ce îi priveşte. „Nimic nu este imuabil şi se pot aduce modificări”, a declarat Ştireanu, făcând referire la hibele pe care le are, în prezent, legislaţia, dând exemplu Legea nr. 269/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor de cultură.

Autorităţile constănţene, într-o veşnică negare faţă de cultură

În opinia secretarului de stat, activitatea bibliotecilor stă sub semnul teoriei celor „patru S”: spaţiu, stoc, staff şi servicii. „O armonizare a acestor S-uri este o provocare”, i-a sfătuit Ştireanu pe bibliotecari.

Reprezentantul Ministerului Culturii nu s-a sfiit nici să declare că activitatea bibliotecarilor este totuşi una bântuită de contradicţii, printre acestea numărându-se moda descentralizărilor vs. nevoia de coerenţă, contradicţia dintre cartea scrisă şi computer, dar cea mai importantă fiind cea care ţine de dezinteresul manifestat de autorităţile locale faţă de biblioteci, în comparaţie cu necesităţile culturale ale comunităţilor locale.

Un mare adevăr această din urmă constatare, o realitate cruntă confirmată şi ieri la Constanţa când, deşi aveau locurile rezervate la prezidiu şi erau aşteptaţi să se facă şi auziţi în faţa celor aproape 180 de participanţi, directorul Direcţiei de Cultură din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa, Cristian Zgabercea, şi viceprimarul Decebal Făgădău au fost marii absenţi de la eveniment, autorităţile locale şi judeţene neavând practic nici un reprezentant la eveniment. Trebuie să menţionăm, totuşi, că Biblioteca „I.N. Roman” este una dintre instituţiile care se află chiar în subordinea Consiliului Judeţean Constanţa.

Nici din partea Prefecturii Constanţa nu a participat nimeni la eveniment, deşi era aşteptat subprefectul Mircea Iustian.

Mai mult respect pentru profesia de bibliotecar

Provenind din acest domeniu de activitate, deputatul tătar Aledin Amet a ţinut să le transmită foştilor săi colegi de breaslă că ar trebui acordată o atenţie mai mare schimbării percepţiei opiniei publice şi chiar a politicienilor în ceea ce priveşte instituţia bibliotecii şi profesia de bibliotecar. „Mi s-a spus la un moment dat că mă vor trimite înapoi la bibliotecă”, a fost exemplul oferit de deputat în ceea ce priveşte modul de abordare al problemei.

În cele două mandate de deputat, Aledin Amet a semnat şi două amendamente la legea bibliotecilor. Unul dintre amendamente a fost adus în 2007 şi, potrivit acestuia, pot fi înfiinţate noi posturi de bibliotecari la instituţiile judeţene, normarea realizându-se acum în funcţie de numărul de locuitori ai judeţului şi nu de locuitorii mu-nicipiului. Un cel de-al doilea amendament este ceva mai recent, din actualul mandat şi vizează bibliotecile şcolare din învăţământul din mediul rural, astfel încât acestea să nu fie desfiinţate.

Bibliotecarii din sistemul de învăţământ ameninţă cu proteste

Iar dacă prorectorul Marian Cojoc le-a vorbit participanţilor la congres despre o „gestionare hedonică a fondului de carte”, preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din România, Mircea Regneală, a adus în discuţie şi aspecte mai pragmatice ale profesiei de bibliotecar. Regneală a ţinut să facă trimitere la nemulţumirile pe care proiectul legii salarizării unice le-a declanşat în rândul bibliotecarilor din sistemul de învăţământ, aceştia fiind gata să declanşeze un protest. Potrivit lui Regneală, bibliotecile din instituţiile de învăţământ ar putea rămâne închise după deschiderea anului şcolar, respectiv a celui universitar.

Tot Regneală a mai punctat un aspect deosebit de important pentru aceeaşi schimbare a percepţiei opiniei publice în ceea ce priveşte profesia de bibliotecar: „Noi nu facem lobby prea mult în favoarea profesiei noastre. Ar trebui să fim prezenţi mai mult în urechile oamenilor”, a spus preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din România.

Diplome şi oaspeţi din străinătate

Lucrările congresului sunt programate pe parcursul a trei zile, dezbaterile abordând teme dintre cele mai diverse. Cei aproximativ 180 de participanţi vor discuta despre problemele cu care se confruntă breasla bibliotecarilor, modul de abordare de către societate a acestei profesii, importanţa bibliotecilor pentru formarea şi consolidarea societăţii, dar şi competiţia dintre bibliotecile clasice şi celelalte medii de informare, în special cele online.

Pe lângă faptul că îşi vor împărtăşi propriile experienţe din spaţiul românesc, participanţii la congres se bucură, pe parcursul celor trei zile, şi de prezenţa unor oaspeţi din Danemarca, Marea Britanie şi Olanda.

Ieri, în prima zi a congresului, au fost înmânate şi 30 de diplome pentru tot atâţia reprezentanţi ai bibliotecarilor din România.

Programul lucrărilor

Astăzi, în cea de-a doua zi a congresului, începând cu ora 10.00, sunt programate lucrări pe secţiunile „Tehnici pedagogice în bibliotecă”, „Informatizare”, „Referinţe”, „Cultura informaţiei”, „Achizi-ţie şi dezvoltarea colecţiilor”, „Comunicarea documentelor şi împrumutul interbibliotecar”, „Catalogare - Clasificare - Indexare”.

Tot astăzi va avea loc, începând cu ora 17.30, Adunarea Generală a Asociaţiei Bibliotecarilor din România.

Ziua de sâmbătă este dedicată unei vizite de documentare la Palatul Reginei Maria şi Grădina Botanică de la Balcic - Bulgaria.