Agenții economici portuari solicită reducerea tarifelor și chiriilor

Criza economică a afectat dramatic comerțul exterior al României. În primele patru luni ale lui 2009, comparativ cu perioada similară a anului precedent, exporturile exprimate în euro au scăzut cu 20,3%, iar importurile cu 36,4%.
Din comerț, criza s-a propagat cu putere în transporturi. Traficul de mărfuri pe calea ferată s-a redus cu 40%, iar cel din porturile maritime, cu 30%.

Un port vulnerabil
Situația portului Constanța s-a complicat în 2009. Conceput ca un port de tranzit pentru mărfurile ce vin spre și pleacă din Europa Centrală și de Est, precum și ca platformă de distribuție pentru zona Mării Negre, el cumulează influențele benefice sau negative ale tuturor statelor pe care le servește. Ceea ce se întâmplă în danele sale reflectă nu doar starea economiei românești, ci și pe aceea din Serbia, Ungaria, Austria, Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia sau China. Or, și aceste țări sunt apăsate de criza globală.
Portul Constanța este vulnerabil la turbulențele de pe piața națională și internațională a metalului și materiilor prime pentru siderurgie. În vremurile de normalitate, ponderea minereurilor de fier și a fierului vechi în structura traficului de mărfuri ajungea la 21%, iar cea a produselor metalice, la 4%. Cu alte cuvinte, în proporție de circa 25%, el depindea de industria metalurgică și siderurgică, dar în primul rând de Mittal Steel Galați.
În prezent, tocmai acest sector este cel mai bolnav. Ce jocuri face Mittal Steel, principalul client al portului, se va afla curând. La acest moment este clar că au dispărut importurile de minereu de fier din trafic. Iar acest lucru nu poate fi pus doar pe seama scăderii cererii de metal și a cotațiilor la bursele de mărfuri.
Evoluțiile de pe piața mărfurilor containerizate au marcat profund traficul din portul Constanța. În primele patru luni ale lui 2009, el a pierdut circa 50% din fluxul de mărfuri containerizate.
Tot de la începutul acestui an, Constanța a pierdut o mare parte din cantitățile de țiței și de produse petroliere, în favoarea noului terminal din portul Midia.
Cerealele au salvat portul de la dezastru. Cantitățile mari de grâne românești, ungurești și sârbești i-au ajutat pe mulți dintre operatori să rămână în viață.

Măsuri de criză
Scăderea traficului a afectat grav veniturile agenților economici portuari care au fost nevoiți să adopte măsuri de criză. Au renunțat la investiții, la lucrările de reparații și întreținere care nu erau urgente, au redus toate cheltuielile materi-ale și au reorganizat programul de lucru. Pentru că nu a fost de ajuns, patronii s-au văzut nevoiți să înghețe salariile sau chiar să le amputeze, să trimită lucrătorii în șomaj tehnic sau să opereze zeci și sute de concedieri.
Scăderea traficului de mărfuri a determinat creșterea concurenței între porturile de la Marea Neagră, dar și între operatorii pe platforma portului Constanța. Aceștia se văd nevoiți să facă față nu doar competiției interne, ci și celei externe. Pentru a nu pierde clienții, companiile de operare fac discounturi de până la 50%, iar acest fapt se reflectă pe plan social în creșterea numărului lucrătorilor disponibilizați.

Vocea operatorilor portuari
Operatorii portuari au epuizat toate măsurile de criză. Au făcut ceea ce a depins de ei pentru a salva traficul, locurile de muncă, propriile afaceri. Acum, au nevoie de sprijinul statului.
"În condițiile actualei crize, operatorii portuari sunt obligați să concedieze un număr considerabil de oameni, pentru ca afacerile lor să supraviețuiască. Cum putem fi ajutați? Una dintre măsuri ar fi ca administrația portuară să reducă tarifele și chiriile, așa cum și noi am redus tarifele de operare chiar și cu 50% " – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Ion Dușu, vicepreședintele consiliului de administrație al companiei "Casa de Expediții Phoenix" SA.
"Scăderea traficului nu este din vina operatorilor. Este normal ca și tarifele administrației portuare să fie reduse. Soluția pentru atragerea traficului este ca în perioada de criză să se reducă tarifele. Operatorii au făcut-o. Același lucru trebuie să-l facă administrația portuară cu tarifele și chiriile" – a declarat Ovidiu Oprișan, directorul economic administrativ al firmei UMEX.

Trebuie să găsim o soluție!
Răspunzând întrebărilor ziarului "Cuget Liber", Ioan Bălan, directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Constanța a afirmat: "Eu cred că se impune o discuție comună cu agenții economici, cu celelalte instituții ale statului care activează în port, cu Ministerul Transporturilor. Trebuie să găsim o soluție să depășim momentul acesta".
Poate reduce CNAPMC tarifele și chiriile, așa cum solicită operatorii? "Orice se poate face. Nu este nimic imposibil. Este nevoie de o analiză obiectivă. La rândul nostru, avem credite angajate. Ratele trebuie achitate la termenele scadente. Avem în vedere să discutăm cu finanțatorii reeșalonarea plăților. Ne va ajuta să reducem presiunea financiară care apasă asupra bugetului companiei în perioada crizei. De asemenea, avem de încasat, de la Ministerul Finanțelor Publice, 120 de miliarde de lei vechi, reprezentând TVA. Sumele s-au strâns începând din luna decembrie. Dacă am primi banii, am putea discuta despre reducerile de chirii și tarife. CNAPMC are de achitat, la rândul ei, o redevență trimestrială de 8.060.000.000 lei vechi, pentru domeniul public primit în concesiune. Am discutat cu ministerul despre reducerea ei. Ni s-a spus că, cel puțin anul acesta, suma nu poate fi diminuată pentru că a fost cuprinsă în buget. Chiar ieri am discutat cu secretarul de stat Marin Anton această chestiune. Ar putea fi redusă la o rectificare de buget. Soluțiile trebuie discutate și analizate. Preocuparea noastră este ca CNAPMC să nu intre în incapacitate de plată" – a spus Ioan Bălan.
La rândul său, senatorul Mircea Banias, fost director general al administrație portuare, a declarat: "Știu că pentru operatori această perioadă este extrem de dificilă și ar trebui să identificăm soluții pentru a veni în sprijinul lor. Pe de altă parte, CNAPMC trebuie să facă față unor constrângeri financiare: are credite de plătit. Reducerea de trafic are repercusiuni și asupra veniturilor administrației portuare. Cunosc situația din companie. Știu că directorul general Ioan Bălan se preocupă să găsească soluții și pentru operatori. De multe ori, aceștia au solicitări nerealiste. Se pretind reduceri de 70 - 90% ale tarifelor portua-re. Vă reamintesc că portul Constanța nu este unul scump. Eu cred că este nevoie să se organizeze o întâlnire, la care să participe nu doar reprezentanții operatorilor și ai CNAPMC, ci și Autoritatea Navală Română, ceilalți prestatori de servicii din portul Constanța (companii de agenturare, pilotaj și remorcaj). Toți sunt preocupați de găsirea soluțiilor pentru depășirea perioadei de criză. Scăderea de trafic interesează pe toată lumea."