Acum, în preajma sărbătorii creştine a Paştelui, Muzeul de Artă Populară se pregăteşte cu noi expoziţii şi iniţiative pentru readucerea în conştiinţa publicului a tradiţiilor specifice poporului nostru legat de această perioadă a anului.

La parterul clădirii muzeului se găseşte acum o expoziţie dedicată interiorului de sărbătoare a casei ţărăneşti. Este vorba de aşa-zisa cameră „curară”, sau „bună”, care exista în toate casele ţărăneşti şi încă mai există, în care nu se locuia, ci se adunau cele mai frumoase obiecte. Acolo se păstrau cele mai de preţ ţesături, hainele de sărbătoare, precum şi zestrea fetelor. În cadrul său peretele de răsărit, cu icoana protectoare, devenea un adevărat altar casnic. În două săli sunt expuse, pe zone etnografice, obiecte specifice casei ţărăneşti pregătite pentru sărbătorirea cum se cuvine, după datină, a Paş-telui. Dacă până la această sărbătoare, în cursul păresimilor accentul a căzut pe moderaţie şi înfrânare, cu Paştele asistăm la o explozie de culori şi forme.

În cadrul expoziţiei „Interiorul ţărănesc de sărbătoare” publicul poate găsi o multitudine de ţesături (ştergare, feţe de masă şi scoarţe), obiecte de ceramică specifice fiecărei zone, precum şi valoroase icoane pe sticlă sau lemn, care întregesc universul ţăranului român.

În prima sală sunt prezentate interioarele de sărbătoare din Transilvania, respectiv Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Braşov, Sibiu, Ţara Zărandului, Crişana. Tot în prima sală vizitatorii vor găsi şi interiorul ţărănesc specific diferitelor zone ale Moldovei, respectiv Bacău, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Iaşi. În a doua sală se află expuse obiectele specifice interioarelor casei ţărăneşti din Oltenia, Muntenia (Muscel şi Buzău), Dobrogea de Nord şi de Sud. Pentru Dobrogea, alături de interiorul ţărănesc specific românilor localnici mai sunt expuse şi obiecte aparţinând unor grupuri etnografice sosite mai recent: lipovenii şi aromânii.

Expoziţia aceasta nu este, însă, singura surpriză pregătită de muzeu publicului constănţean. „Vom prezenta filme legate de obiceiurile din Săptămâna Mare, pe zone etnografice. Vom mai avea ouă încondeiate şi icoane pe sticlă care au ca subiect Învierea. De fapt, filmele etnografice pe care le avem sunt din lunea Săptămânii Mari şi până în noaptea Învierii. Ele au fost făcute cu mulţi ani în urmă de specialişti de la Muzeul Ţăranului Român, cam din toată ţara”, promite Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară Constanţa. De asemenea, după succesul spectacolului de Dragobete susţinut de ansamblul „Dobrogeanca” de la Ovidiu, coordonat de Elena Dordea, ce a avut loc în muzeu, copiii şi tinerii ansamblului vor recidiva în data de 8 aprilie cu un alt obicei popular: Lăzărelul. „Vedeţi că încerc să îi aduc foarte des în muzeu. Pentru că punând în scenă un obicei, pe care mulţi poate nu îl cunosc, acesta începe să fie cunoscut”. Lăzărelul „este un obicei legat de moartea acestui personaj, care ar fi poftit la plăcinte”, explică Magiru. „Fiind mort, mai multe fete din satul respectiv, dintre care una îmbrăcată în mireasă, mergeau din casă în casă şi cântau un fel de cântec al mortului pentru el”.