Pentru a creşte calitatea educaţiei în şcolile româneşti, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) a implementat un proiect a cărui primă etapă a fost evaluarea şcolilor, cu scopul de a identifica punctele slabe ale acestora. Pentru aceasta au fost folosite, printre altele, rapoartele anuale de evaluare internă, în care directorii şcolilor trebuie să noteze progresele făcute şi obiectivele pe care vor să le atingă în viitor.

Potrivit reprezentanţilor ARACIP, autoevaluarea pe care au făcut-o directorii şcolilor dezvăluie o stare a învăţământului „excelentă”, acesta fiind calificativul pe care şi l-au însuşit mai toţi raportorii. „Automulţumirea aceasta este cel mai mare duşman al îmbunătăţirii calităţii şcolii. Iar asta cu atât mai mult cu cât situaţia nu este atât de bună, dovadă stând evaluările externe şi semnalele transmise de mass-media, care, cu toate păcatele ei, nu trebuie neglijată”, a comentat purtătorul de cuvânt al ARACIP, Violeta Gogu.

Pe de altă parte, inspectoratele şcolare, care, teoretic, ar putea să sancţioneze eventualele nereguli de care se tem directorii, au arătat acelaşi interes pentru evaluarea şcolilor ca şi şefii instituţiilor respective. Astfel, în studiul ARACIP se precizează că inspectoratele şcolare s-au implicat foarte puţin în demersul pentru care au fost solicitate, nu au respectat criteriile, iar multe rapoarte au fost trimise după termenul stabilit. „Pe de altă parte, este îngrijorător că se preferă ascunderea problemelor în locul rezolvării lor”, subliniază reprezentantul ARACIP.

Cea mai gravă problemă este, însă, slaba pregătire în domeniul manage-mentului educaţional şi, mai rău decât atât, mentalităţile dăunătoare, care împiedică, practic, schimbarea în bine. „Cei implicaţi în învăţământ nu sunt capabili, încă, să-şi însuşească mecanismele moderne de management şi asigurarea calităţii în şcoli, chiar dacă există numeroase cursuri în acest sens. În plus, de multe ori, orice progres se loveşte de mentalităţi închise, care nu acceptă sistemele noi, oricât de bune sau de bine intenţionate ar fi ele”, explică Violeta Gogu.