G 20 – grupul celor mai puternice 20 de economii ale lumii – se reuneşte pe 2 aprilie 2009, la Londra. Summit-ul va dura numai o zi, timp în care liderii statelor participante vor discuta o singură temă: criza economică mondială. Scopul declarat al reuniunii este acela de a cădea de acord asupra a ceea ce trebuie întreprins la nivel global pentru a relansa economia, consumul şi producţia.

Între membrii G 20 există diferenţe de abordare a crizei. Fondul Monetar Internaţional (FMI) le ceruse să folosească stimulente fiscale de cel puţin 2% din produsul intern brut (ceea ce ar însemna injectarea a circa 2 trilioane de dolari în economie) pentru a combate efectele recesiunii.

Turbulenţele din sistemul bancar generate de instrumentele „toxice”, multe dintre ele bazate pe garanţii riscante, vor reveni în atenţia G20. Este posibil ca grupul să solicite guvernelor să acţioneze rapid pentru rezolvarea acestei situaţii. SUA au deja un plan pentru un fond de investiţii public – privat, care ar urma să preia afaceri „toxice” de până la un trilion de dolari, de la băncile americane.

Summit-ul va trebui să rezolve şi problema înăspririi reglementărilor bancare pentru a se preveni, pe viitor, asemenea crize. Probabil că vor fi impuse cerinţe care să forţeze băncile să deţină un capital mai mare, ca o măsură de siguranţă pentru posibilele pierderi. Unele guverne vor să pună capăt sistemului de compensaţii acordate managerilor de bănci, pe care îl consideră vinovaţi pentru comportamentul riscant adoptat de instituţiile financiare.

Situaţia ţărilor în curs de dezvoltare va fi şi ea în atenţia reuniunii. Banca Mondială estimează că recesiunea globală a aruncat peste 50 de milioane de persoane în braţele sărăciei. Marea Britanie pledează pentru menţine-rea ajutoarelor acordate acestor ţări.

Summit-ul G20 a fost întâmpinat cu un val de proteste la Marea Britanie, Germania, Franţa şi Italia, la care au luat parte mii de persoane. Participanţii au cerut marilor puteri să pună capăt crizei economice şi critică guvernele că mai mult vorbesc decât acţio-nează.