Moartea neaşteptată a bebeluşului, pentru care nu se găsesc justificări în antecedentele medicale sau în influenţa unor factori din mediul extern, este denumită, în literatura de specialitate, sindromul morţii subite la sugar (SMSS). La culcare, micuţul este perfect sănătos, dar dimineaţa, părinţii îl găsesc mort în pătuţ. În ciuda numeroşilor ani de studiu, SMSS este, în continuare, un mister pentru medicina mileniului III.

Sindromul morţii subite la sugar nu reprezintă o boală sau o afecţiune, spun specialiştii, ci este diagnosticul pus când un copil sub un an moare pe neaşteptate, iar în urma investigaţiilor medicale nu este găsită nicio pricină. Potrivit dr. Marian Fâşie, medic primar pediatru în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, afecţiunile sunt recunoscute prin prezenţa unor simptome specifice, în vreme ce diagnosticul de SMSS este pus în urma decesului, când nu este găsită nicio cauză posibilă. În acest mod se disting decesele survenite în urma accidentelor, a afecţiunilor cardiace sau meta-bolice, nediagnosticate la timp, de cele cauzate de SMSS.

Moartea subită afectează cu precădere copiii între 28 de zile şi un an, iar 90% dintre cazuri se întâlnesc la nou-născuţii care nu au împlinit şase luni.

SMSS nu trebuie să înspăimânte părinţii

Dr. Marian Fâşie atrage atenţia că sindromul nu trebuie să înspăimânte părinţii, căci nu mai are o incidenţă atât de răspândită precum în trecut. „În cazul sindromului morţii subite, evenimentele se derulează în felul următor: la culcare, sugarul este bine, sănătos, iar dimineaţă este mort. SMSS nu trebuie să constituie însă un drob de sare pentru părinţi, căci este extrem de rar. Metodele de investigaţii medicale sunt tot mai avansate şi la un examen anatomopatologic corect efectuat se stabileşte cauza morţii. Literatura de specialitate îl consemnează, este recunoscut ca entitate inclusiv în Statele Unite ale Americii, unde tehnologia este mai avansată, dar părerile specialiştilor arată că nu constituie un pericol care să genereze nelinişti. Eu nu am întâlnit în cariera mea niciun deces cauzat de SMSS”, a specificat medicul.

Cercetătorii s-au aplecat cu interes asupra studierii sindromu-lui morţii subite la sugar, în încercarea descoperirii unor posibile justificări. Unii cercetători sunt de părere că SMSS survine la bebeluşii care dorm în decubit ventral - pe burtă - sau care trăiesc într-un mediu poluat cu fum de ţigară.

Un studiu efectuat în 2006, de cercetătorii americani, a arătat că SMSS ar fi cauzat de o anomalie găsită în partea inferioară a creierului, bulbul rahidian, la celulele nervoase care produc şi utilizează serotonina - o substanţă care transmite mesajele dintre celule.

Serotonina şi modul în care este procesată în creier ajută la coordonarea respiraţiei, tensiunii arteriale şi sensibilităţii la dioxid de carbon şi temperatură.

Dormitul pe burtică îi privează pe bebeluşi de oxigen, devenind sensibili la dioxidul de carbon produs în procesul respiraţiei. Drept pentru care, medicii recomandă culcarea bebeluşului pe spate, utilizarea unor saltele mai dure, evitarea culcării a doi copii în acelaşi pat, precum şi fumatul în timpul sarcinii sau în preajma copilului.