"Sistemul bancar trebuie supravegheat mai atent"

Globalizarea economiei a transformat o problemă americană într-o criză financiară mondială de proporții. Foarte multe instituții financiare europene au pierdut bani în urma falimentelor băncilor de investiții din SUA, care rulau sume uriașe într-o piață extrem de fragilă. Drept urmare, ne confruntăm acum cu o restrângere a segmentului economic, ca reacție la volatilitatea sistemului financiar și la lipsa de lichiditate din piață.

Dănuț Culețu, prefectul Constanței și fost bancher, consideră că primii care vor avea de suferit sunt angajații firmelor:
"Accesul la credite este dificil acum, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru societățile comerciale. Este firesc, întrucât băncile trebuie să țină de bani acum, să evite cu orice preț pierderile.
Creșterea dobânzilor afectează însă planurile de dezvoltare ale companiilor, care trebuie să aplice acum strategii de diminuare a costurilor și de adaptare a producției la noile condiții de piață - consum redus, putere de cumpărare mică. Asta înseamnă diminuări salariale și disponibilizări. Rata șomajului va crește, dar sper ca România să nu fie afectată prea puternic".
Blocajul creditelor are sens acum, privind la experiența nefericită din SUA, unde boom-ul pieței imobiliare a fost susținut de creditarea masivă a unei populații sărace, în speranța că valoarea locuințelor va crește la nesfârșit. De aceea, băncile impun acum condiții drastice și încearcă să își valorifice resursele.
"Este și o parte bună a crizei: învățăm să fim mai atenți cu banii noștri. Important este să nu se ajungă la închiderea unor mari întreprinderi, din cauza blocajelor financiare. Nu este cazul la Constanța oricum. Chiar și firmele mici și mijlocii sunt în siguranță, întrucât au cheltuieli mai mici și își pot ajusta rapid costurile", spune Dănuț Culețu.
Un alt efect al crizei este deprecierea monedei naționale, pe fondul retragerilor investitorilor din regiune. Ajustarea rating-ului României de către agenția Standard&Poor’s și anunțul unei perspective de țară "negative", la care se adaugă și temerile că deficitul bugetar va fi mai mare, din cauza măririlor salariale anunțate, au contribuit la adâncirea diferenței între leu și euro.
Evident, avantajați sunt exportatorii, care lucrează cu moneda europeană. Pentru importatori, costurile sunt mai mari, motiv pentru care prețurile vor crește, în ton cu salariile mai mari.
"Banii sunt o marfă, la fel de sensibilă ca toate celelalte. Banca Națională a României trebuie să monitorizeze atent cursul, să evite deprecieri abrupte, care pot genera probleme grave în economie. S-a observat acum că intervenția statului a fost crucială. Dacă gigantul AIG ar fi dat faliment, milioane de oameni ar fi rămas fără asigurări și pensii. Trebuie însă revăzut modul în care băncile se expun la risc, deoarece intervenția statului s-a făcut cu bani publici, ai cetățenilor, ceea ce implică o responsabilitate mare, pe care cineva trebuie să și-o asume. E nevoie de o reglementare mai atentă a sistemului bancar, prin intermediul băncilor centrale, pentru a evita astfel de situații", mai spune Dănuț Culețu.