Biroul Electoral Judeţean al Circumscripţiei Electorale nr. 14 Constanţa a făcut publică, de curând, situaţia celor 14 colegii uninominale. Dacă la Senat împărţirea alegătorilor este oarecum echitabilă, la Camera Deputaţilor diferenţele sunt foarte mari. Astfel că, la nivelul judeţului Constanţa, cel mai mic colegiu numără aproape 39.000 de alegători, iar cel mai mare peste 80.000 de votanţi.

„Este o împărţire logică”, apreciază deputatul liberal George Dragomir, candidat la un fotoliu de deputat pe Colegiul nr. 1. Dragomir s-a arătat mulţumit de delimitare, cu atât mai mult cu cât el nu pune mare accent pe împărţirea mandatelor conform algoritmului din lege. Deputatul al cărui colegiu are aproximativ 63.000 de alegători a declarat că ţinta lui este atingerea scorului de 50% plus un vot, rezultat care i-ar asigura din start încă un mandat.

Liberalul exclude şi orice posibilitate de a se reveni pe ultima sută de metri la vechiul sistem de vot, acela pe liste. Dragomir şi-a manifestat ieri încrederea în justiţie şi într-o decizie „corectă”. Dacă PRM va avea totuşi câştig de cauză, „Guvernul are soluţii astfel încât alegerile să se desfăşoare la termen, în sistem uninominal şi să nu facem pe plac PD-L şi PRM”, susţine Dragomir.

„Lege inechitabilă”

Pedelistul Laurenţiu Mironescu, pretendent şi el la încă un mandat de deputat, candidează pe cel mai mic colegiu din judeţ. Este vorba despre Colegiul nr. 7 care însumează 38.661 de votanţi. Spre deosebire de colegul său liberal, Mironescu pune pe seama intereselor politice discrepanţele generate de „desenarea colegiilor” actuale. Pe scurt, pedelistul apreciază drept curioasă delimitarea pe zona sa de interes, susţinând că, în opinia lui, din acelaşi colegiu ar mai fi trebuit să facă parte şi localităţile Basarabi, Poarta Albă şi Castelu. „Atunci ar fi fost un colegiu al PD-L şi nu le convenea”, a concluzionat deputatul.

Ca şi Dragomir, şi Mironescu crede în şansa lui de a obţine confortabilul scor de 50 de procente plus un vot, ceea ce i-ar asigura şi lui continuitatea în parlament.

Colegiul cu cea mai mare greutate din punct de vedere al numărului alegătorilor arondaţi este cel cu nr. 9. Aici sunt înscrişi 82.964 de alegători. Unul dintre candidaţii de pe colegiul 9 este pedelistul Mircea Iustian, care apreciază că împărţirea s-a făcut în baza unei „legi inechitabile”. Pedelistul vede, însă, partea plină a paharului, apreciind faptul că, în ciuda tuturor nemulţumirilor, uninominalul de anul acesta „este un prim pas; nu unul fericit, dar e un pas, totuşi”, a declarat Iustian, sperând într-un uninominal în două tururi la următoarele alegeri.

Iustian exclude ipoteza scorului majoritar şi îşi propune pentru alegerile din noiembrie doar „obţinerea unui număr cât mai mare de voturi”.

Curtea de Apel decide astăzi soarta alegerilor din noiembrie

Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru astăzi decizia referitoare la solicitarea PRM de suspendare a hotărârii de guvern privind delimitarea colegiilor uninominale după ce Guvernul, MIRA şi Alina Gorghiu au cerut respingerea acţiunii înaintate de PRM.

La termenul de ieri Guvernul a invocat excepţia lipsei de interes a PRM susţinând că Partidul România Mare nu are un interes legitim în acest caz şi că Hotărârea de Guvern nu poate vătăma interesele partidului. În replică, Lucian Bolcaş în calitate de re-

prezentant al PRM, a susţi-

nut că interesul constă în desfăşurarea alegerilor în conformitate cu legea adoptată de Parlament. Tot la termenul de ieri, magistraţii au admis cererile de intervenţie depuse.

Dacă peremiştii vor avea câştig de cauză, calendarul electoral pentru alegerile programate pentru 30 noiembrie va fi dat peste cap, generând o şi mai mare confuzie în rândul electoratului din România.