Pe rolul Curţii de Apel Constanţa a ajuns recursul declarat de Inspectoratul General al Poliţiei Române în procesul cu primarul Constanţei, Radu Mazăre.

În urmă cu câteva luni, Tribunalul Constanţa a decis, în apel, că Radu Mazăre nu va mai primi scuze printr-o scrisoare publică din partea IGPR, însă rămâne cu despăgubirile de 50.000 lei, în cazul legat de contracte care ar fi fost acordate preferenţial de Primăria Constanţa.

Magistraţii Tribunalului Constanţa au admis apelul introdus împotriva sentinţei prin care Judecătoria Constanţa i-a dat câştig de cauză lui Radu Mazăre. Judecătorii au modificat în parte sentinţa şi au decis că IGPR nu va fi obligat să îşi ceară scuze în public, menţinând celelalte dispoziţii.

La începutul lunii noiembrie 2006, primarul Mazăre s-a adresat instanţei de judecată, susţinând că printr-un comunicat remis presei pe 6 septembrie 2006

sub titlul „Municipalitatea constănţeană, mai săracă cu şase milioane de euro“, i-a fost prejudiciată grav imaginea.

Prin sentinţa civilă nr. 17.496/21.12.2007, Judecătoria a apreciat că poliţiştii nu ar fi trebuit să folosească exprimarea „cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu“, prezumţia de nevinovăţie fiind valabilă pentru toată lumea, şi i-a dat câştig de cauză primarului. Procesul a ajuns la Tribunalul Constanţa, după ce IGPR a atacat sentinţa, în apel. În susţinerea apelului, juristul IGPR a afirmat că nu a fost încălcată prezumţia de nevinovăţie şi că informaţiile au fost remise presei în baza Legii 544/2001, privind accesul liber la informaţiile de interes public. El a mai precizat că, în comunicat, nu a fost afirmat numele complet al lui Radu Mazăre, deducţiile fiind făcute de mass-media. Nu în ultimul rând, el a mai adăugat că prezenţa primarului la DNA a fost cea care a atras atenţia presei şi de aceea a fost luat în vizor. La rândul lui, avocatul lui Mazăre, Ioana Focşa, a afirmat că IGPR îşi declinase deja competenţa către DNA în momentul în care a remis comunicatul de presă, aşa că acţiunea a fost o încălcare flagrantă a prezumţiei de nevinovăţie, mai ales în contextul în care IGPR nu mai avea nicio competenţă de cercetare. Avocatul a mai afirmat că IGPR încearcă să arunce responsabilitatea prejudiciului cauzat în curtea presei. Rămâne de văzut ce vor decide magistraţii cu privire la recursul declarat de IGPR, la termenul din 26 septembrie.