Shut up and drive!
681
20 aprilie 2031. Pe drumul european care leagă metropola Izmerenii de Sus de capitala Europei tăcerea este spulberată de vocea cu inflexiuni androgine a unui Audi. "Achtung, Nebel auf die Autobahn!". Frecvența dedicată special mașinilor care circulă pe șoselele uniunii este o idee mai veche. Decizia a fost luată în august 2008, când comisarii europeni pe probleme de telecomunicații au decis că "mașinile trebuie să comunice între ele". De atunci, canalul este mai ceva ca anticul mIRC.
"Was zum Teufel sagst du, dummes Audi! Halt’s Maul!", răspunde un BMW corporatist (mai mult pentru a face conversație), care tocmai ce negocia un schimb mobil de carburant cu un Mercedes.
"Oi, you german bitches better shut the fuck up before i lose my temper", intervine un Rolls Royce nervos, care încerca să obțină numărul de telefon al unei Toyota Prius.
În discuție intră, spre ghinionul său, un Renault. "Je vous allez, jeux m-apelles, comsi, comsa, sava, dentifrice, je suis francois, le bleus, aux si!!!", apucă să spună infidelul până când un Logan venit de niciunde îl izbește cu putere și îl proiectează în reclama uriașă la micul-dejun Pepsi. "Da’ mai taci odată, francez idiot!
Nu-i de ajuns că sunteți cei mai antipatici din UE, mai și comentați toată ziua!", spune Logan-ul printre dinți, în timp ce se gândea cu scârbă la componentele "made in France" de sub propria-i capotă.
"LINIȘTE, că mă doare arborele motor! Vă omor pe toți", urlă cu ultimele puteri un Ferrari. Frecvența moare. Timp de două minute nu se mai aude niciun ștergător de parbriz. La un moment dat, cu o voce speriată, dar care nu poate ascunde mirarea uriașă, un Dodge Charger pe baterii întreabă sfios: "Sir, why are you speaking romanian?". Nimeni nu aflase încă. Uzina Ferrari fusese cumpărată de concernul intergalactic de la Cobadin.
Inițiativa de a lăsa mașinile să comunice nu fusese rea deloc. Ideea a fost simplă. O mașină depistează o zonă alunecoasă pe șosea. Șoferul informează mașinile din zonă, fapt care poate preveni accidentele. De asemenea, șoferii pot afla din timp despre ambuteiaje, devieri de trafic sau lucrări la carosabil. Comisarii europeni calculaseră că s-ar putea reduce 7.500 kilometri de cozi, care se formau zilnic pe șoselele UE. De asemenea, numărul accidentelor mortale a fost redus la 0, de la 43.000 în 2007.
Inițial, Comisia Europeană lăsase în seama industriei auto sarcina dezvoltării acestui sistem de comunicații, între șoferi și operatorii rețelelor rutiere. Cu timpul, tehnologia a avansat și procesul a devenit complet automat. Senzorii unei mașini receptau informații (carosabil umed, ceață, densitate mare de mașini) și le transmiteau mai departe celorlalte vehicule. Nu a trecut mult până când mașinile au fost învățate să gândească singure. Dacă avertismentul era "Polei, reduceți viteza!", mașina frâna din proprie inițiativă, fără ca șoferul să poate face nimic. Industria auto a înregistrat un declin puternic, întrucât oamenii începuseră să mituiască șoferi de ambulanțe, mașini de poliție și pompieri, pentru a ajunge mai repede la destinație, întrucât utilitarele erau singurele vehicule care putea ignora indicațiile din trafic. Nu că sistemul ar fi fost rău, doar că senzorii Volkswagen erau atât de sensibili, încât și la o picătură de ploaie intra în modul de avarie și încetinea circulația pe segmente uriașe de autostradă. În cele din urmă, mașinile i-au eliminat pe oameni și pe Emo-Volkswagen. Au fost timpuri sângeroase, mai ales că motocicliștii, copiii de bani gata care făceau gălăgie ziua și ziariștii cârcotași au fost executați public, în Piața Roșie din Moscova.
"Was zum Teufel sagst du, dummes Audi! Halt’s Maul!", răspunde un BMW corporatist (mai mult pentru a face conversație), care tocmai ce negocia un schimb mobil de carburant cu un Mercedes.
"Oi, you german bitches better shut the fuck up before i lose my temper", intervine un Rolls Royce nervos, care încerca să obțină numărul de telefon al unei Toyota Prius.
În discuție intră, spre ghinionul său, un Renault. "Je vous allez, jeux m-apelles, comsi, comsa, sava, dentifrice, je suis francois, le bleus, aux si!!!", apucă să spună infidelul până când un Logan venit de niciunde îl izbește cu putere și îl proiectează în reclama uriașă la micul-dejun Pepsi. "Da’ mai taci odată, francez idiot!
Nu-i de ajuns că sunteți cei mai antipatici din UE, mai și comentați toată ziua!", spune Logan-ul printre dinți, în timp ce se gândea cu scârbă la componentele "made in France" de sub propria-i capotă.
"LINIȘTE, că mă doare arborele motor! Vă omor pe toți", urlă cu ultimele puteri un Ferrari. Frecvența moare. Timp de două minute nu se mai aude niciun ștergător de parbriz. La un moment dat, cu o voce speriată, dar care nu poate ascunde mirarea uriașă, un Dodge Charger pe baterii întreabă sfios: "Sir, why are you speaking romanian?". Nimeni nu aflase încă. Uzina Ferrari fusese cumpărată de concernul intergalactic de la Cobadin.
Inițiativa de a lăsa mașinile să comunice nu fusese rea deloc. Ideea a fost simplă. O mașină depistează o zonă alunecoasă pe șosea. Șoferul informează mașinile din zonă, fapt care poate preveni accidentele. De asemenea, șoferii pot afla din timp despre ambuteiaje, devieri de trafic sau lucrări la carosabil. Comisarii europeni calculaseră că s-ar putea reduce 7.500 kilometri de cozi, care se formau zilnic pe șoselele UE. De asemenea, numărul accidentelor mortale a fost redus la 0, de la 43.000 în 2007.
Inițial, Comisia Europeană lăsase în seama industriei auto sarcina dezvoltării acestui sistem de comunicații, între șoferi și operatorii rețelelor rutiere. Cu timpul, tehnologia a avansat și procesul a devenit complet automat. Senzorii unei mașini receptau informații (carosabil umed, ceață, densitate mare de mașini) și le transmiteau mai departe celorlalte vehicule. Nu a trecut mult până când mașinile au fost învățate să gândească singure. Dacă avertismentul era "Polei, reduceți viteza!", mașina frâna din proprie inițiativă, fără ca șoferul să poate face nimic. Industria auto a înregistrat un declin puternic, întrucât oamenii începuseră să mituiască șoferi de ambulanțe, mașini de poliție și pompieri, pentru a ajunge mai repede la destinație, întrucât utilitarele erau singurele vehicule care putea ignora indicațiile din trafic. Nu că sistemul ar fi fost rău, doar că senzorii Volkswagen erau atât de sensibili, încât și la o picătură de ploaie intra în modul de avarie și încetinea circulația pe segmente uriașe de autostradă. În cele din urmă, mașinile i-au eliminat pe oameni și pe Emo-Volkswagen. Au fost timpuri sângeroase, mai ales că motocicliștii, copiii de bani gata care făceau gălăgie ziua și ziariștii cârcotași au fost executați public, în Piața Roșie din Moscova.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!