Nesăbuiții

O să fac niște enunțuri riscante. Ca acela că bătrânețea aduce cu sine și un oarecare egoism. Și acela că tinerețea înseamnă, de cele mai multe ori, lipsă de responsabilitate și nepăsare față de viața comunității. De aceea, precizez din start că nu privesc toți bătrânii și toți tinerii purtând în minte aceste prejudecăți. Nu sunt generalizări, ci, mai degrabă, concluzii nedorite pe care nu mi le pot reprima.
Mi-e ciudă când văd cum viitorul Constanței este compromis de încăpățânarea pe care majoritatea pensionarilor o manifestă în a-l vota pe Mazăre numai pentru că le oferă mici îmbunătățiri, lipsite de substanță, ale traiului lor. Că egoismul îi împiedică să vadă sau să le pese că un clan bine organizat a pus mâna pe toate resursele orașului și județului.
Se duc, cu noaptea în cap, la vot (dacă nu se pot deplasa singuri, mobilizează alte cunoștințe vârstnice să-i ajute), să pună ștampila pe Mazăre, "mânca-l-ar mama", parcă pentru a face în necaz oamenilor care se simt oprimați de această aproape dictatură locală. Nu le pasă de informațiile clare, care arată cum acest grup de interese a monopolizat și terorizat orașul, le pasă doar că Mazăre e tânăr și șarmant, că le zâmbește frumos în campania electorală, că mai ia câte o babă în brațe făcând-o să trăiască momente de maximă surescitare… lor le face bine, de ce le-ar păsa că altora le face rău?
Mi-e ciudă și pe tinerii care nu prea au idee pe ce lume trăiesc, care au alte preocupări, mult mai cool decât aceea de a participa la alegeri, care privesc de sus obiceiul desuet de a vota, doar există mari probleme existențiale care-i preocupă și nu le lasă timp să gândească la fleacuri. "Fleacuri" care deja îi influențează mai mult decât ar putea crede și care le vor altera drumul vieții, cel mai probabil gonindu-i din acest oraș fără viitor.
Mi-e ciudă și pe oportuniștii care știu exact pe cine votează - au acces și interes pentru informații despre clanul Mazăre - dar votează deoarece au speranța că, la un moment dat, se vor putea apropia destul de mult de cercul puterii sau că acest cerc al puterii se va lărgi îndeajuns pentru a-i cuprinde și pe ei. Și atunci se vor putea împărtăși din beneficiile apartenenței la grupul pe care îl admiră pentru influența pe care a acumulat-o. Și dacă nu se va întâmpla așa? Dacă monopolul puterii va deveni din ce în ce mai strict, iar ei vor rămâne să bată din buze a pagubă?...
Bătrâni egoiști, tineri nepăsători, oportuniști veroși - ei compromit idealurile de libertate și democrație pe care orice ființă umană trebuie să le conserve și pentru care trebuie să lupte. Scriu despre ei și mă întreb cine rămâne să ne scape de o nenorocire ce tinde să se eternizeze. Nu mi-am propus să fiu patetică, dar ei fiind mai mulți, urmează vremuri și mai grele pentru constănțeni. Păcat…