r Serviciul de salubritate din comunele constănţene se situează, în prezent, în afara legii deoarece primarii nu şi-au luat licenţă de la ANRSC pentru a face curăţenie şi nici nu au concesionat serviciul către firme specializate

Administraţiile publice locale din judeţ nu se agită prea mult când vine vorba de serviciul de salubrizare, ele neştiind dacă vor depune documentaţia pentru obţinerea licenţei pentru acest serviciu de gospodărire comunală sau dacă îl vor da spre concesionare

La mai bine de un an de la mult mediatizata şi controversata integrare europeană, mediul rural românesc rămâne, astăzi, cu mult în afara normelor şi standardelor de civilizaţie ale bătrânului continent. Din acest punct de vedere, statutul unuia dintre serviciile de gospodărire comunală şi anume cel de salubritate, din localităţile constănţene este, în prezent, unul neclar. Primăriile din judeţ nu au nici licenţă pentru serviciul de salubrizare şi nici nu l-au dat în concesiune vreunui furnizor sau prestator autorizat.

Cu gunoiul în afara legii

Astfel, în momentul de faţă, serviciul de salubritate din comunele constănţene se situează în afara legii. Şi asta pentru că, potrivit Legii 51/2006, administraţiile publice locale erau obligate să depună la ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărire Comunală), până la data de 21 martie a acestui an, documen-taţia necesară pentru a obţine licenţa asupra serviciilor. În caz contrar, primăriile sunt obligate să organizeze licitaţii în scopul desemnării unei firme care să se ocupe de serviciul de salubritate. Ceea ce, însă, potrivit unora dintre primarii din mediul rural, nu s-a întâmplat. Curăţenia nu pare să reprezinte un subiect de prea mare interes pentru gospodarii şefi, imaginea localităţilor constănţene nu primează în faţa intereselor electorale. De cele mai multe ori, motivul invocat de primari este acela că, pentru a avea licenţă asupra acestui serviciu, bugetul locale trebuie să fie, şi el, unul deosebit de mare.

„Nu avem bani, nu facem”

Astfel, în comuna constănţeană Târguşor, curăţenia se face pe principiul „dacă se poate, bine, dacă nu se poate, iarăşi bine”. Potrivit declaraţiilor primarului Iulian Bârsan, „în prezent, curăţenia se face cu doi oameni, doi zilieri, plătiţi de la primărie, fără însă ca aceasta să aibă licenţă. Nu avem un serviciu înfiinţat”. De asemenea, gospodarul şef a declarat: „Nu-mi dă nimeni bani pentru serviciul ăsta de salubritate! Dacă nu vor fi bani, îmi vine să strig «închideţi tot, terminaţi şi plecaţi!». Aşa este la ţară”. Curăţenia se face într-un mod original în Târguşor, o dată pe săptămână, cu o remorcă. „Trece un tractor cu o remorcă, de obicei joia, şi ia gunoaiele din faţa curţilor oamenilor. Altfel, gunoiul îl duc ei folosind cotiga, la o rampă neamenajată. Gunoiul îl luăm pentru că trebuie, altminteri…”, a mai adăugat Iulian Bârsan.

De menţionat este că, potrivit afirmaţiilor primarului, cei doi oameni care lucrează în cadrul aşa numitului serviciu de salubritate sunt plătiţi de la bugetul local, Bârsan neputând însă preciza dacă intenţionează să depună documentele necesare la ANRSC pentru a obţine licenţa sau dacă înclină spre concesionarea serviciului.

„Aşa-i românul”

Nici în comuna Mereni curăţenia nu pare să fie unul dintre punctele de interes ale administraţiei publice locale. În ceea ce priveşte licenţa sau concesionarea serviciului de salubritate, primarul Gheorghe Chiriac a precizat: „Nu avem aşa ceva, nu am depus nimic. Ce serviciu de salubritate ne trebuie la o comună de gradul trei? Curăţenia o facem noi, aşa cum putem. Facem curăţenie generală o dată, de două ori pe an”. Chiriac a explicat, de asemenea, că în Mereni locuitorii îşi duc gunoiul la o groapă special amenajată, iar în cazul în care „nu mai este loc, dacă gunoiul dă pe afară, ei îl pun şi pe lângă, pe margine”. Pentru acest mod inedit de gestionare a deşeurilor, explicaţia primarului a fost „Aşa-i românul!”

Curăţenie, după alegeri

Există şi comune constănţene în care serviciul de salubritate lipseşte cu desă-vârşire, iar problema nu pare să deran-jeze prea mult actualele administraţii locale. Astfel, în Topraisar, curăţenia o menţin locuitorii, fiecare atât cât îl priveşte în mod direct. În conformitate cu declaraţiile gospodarului şef, Stelian Gheorghe, „localitatea nu are un serviciu de salubrizare înfiinţat, care să fie de sine stătător”. De asemenea, primarul a menţionat: „Avem două gropi ecologice, două platforme unde se de-pune gunoiul. Proiecte de gestionare a deşeurilor există, dar dacă se vor realiza, asta se va întâmpla după alegeri”. Primarul Stelian Gheorghe a adăugat, de asemenea, că, dacă va câştiga şi următorul mandat, deviza lui va fi „o comună curată” şi că va încerca să obţină licenţa pentru serviciul de salubrizare.