De la începutul anului, peste 15.000 de agenţi economici au plătit acest bir

Taxa de protecţie nu ne-a ferit de hoţi şi de cerşetori. Prostituatele sunt la locul lor, pe varianta oraşului, în parcul Tăbăcăriei şi pe Caraiman. Oraşul Constanţa este mai curat? Oricine ar putea trage concluzia că municipalitatea a încasat banii de pomană. În ciuda sumelor achitate an de an, nici agenţii economici nu au scăpat de hoţi. În faţa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa şi în piaţa Griviţei comerţul ambulant a devenit o afacere. Afişele se lipesc oriunde.

Taxa pentru creşterea gradului de linişte şi siguranţă în derularea activităţilor economice în Constanţa, Mamaia şi Sat Vacanţă a fost achitată în 2007 de către 16.168 de agenţi economici şi persoane fizice autorizate, aşa cum ne-a declarat Carmen Trentea, director executiv adjunct al Serviciului Public de Impozite, Taxe şi alte Venituri ale Bugetului Local.

La nivelul oraşului Constanţa au achitat această taxă 15.644 de agenţi economici şi persoane fizice autorizate şi 524 din Mamaia şi Sat Vacanţă.

Până la data de 20 martie 2008, au achitat această taxă 15.320 agenţi economici, dintre care 15.238 din Constanţa şi 82 din Mamaia şi Sat Vacanţă.

Termenul pentru declararea taxei expiră la data de 1 iulie 2008.

Pentru ce se achită acest bir? „În conformitate cu prevederile HCLM nr. 360/ 2007, taxa pentru creşterea gradului de linişte şi siguranţă în derularea activităţilor economice se utilizează pentru paza unor bunuri publice, pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi a faptelor ilicite, antisociale, manifestate prin cerşetorie, furturi, tâlhărie şi prostituţie, pentru combaterea comerţului stradal neorganizat, prevenirea depunerilor de moloz şi gunoi menajer şi pentru prevenirea lipirii de afişe pe faţadele clădirilor, stâlpi şi copaci”, se arată în răspunsul primit din partea Serviciului de impozite şi taxe.

Peste 1.000 de spargeri nerezolvate

Deşi şi-au plătit taxa care ar fi trebuit să-i scutească de hoţi, agenţii economici din Constanţa nu pot dormi liniştiţi. De la începutul anului 2007 şi până în prezent, pe raza oraşului Constanţa s-au înregistrat 436 de furturi din societăţi comerciale, aşa cum ne-a spus şeful Inspectoratului de Poliţie Constanţa, comisarul şef Aurelian Zaheu. Poliţiştii constănţeni au soluţionat 160 de dosare penale având ca obiect furturile din societăţi comerciale. „În prezent, se află în lucru un număr de 1.059 de dosare penale cu autori necunoscuţi având acelaşi obiect”, se arată în răspunsul primit din partea poliţiei.

Nici la capitolul prostituţie, cerşetori şi vagabondaj nu stăm mai bine.

Pentru cerşetorie au fost aplicate 625 de sancţiuni contravenţionale, pentru vagabondaj, 416 sancţiuni, iar pentru prostituţie, 7.228 de sancţiuni contravenţionale.

Şi atunci? Unde s-au dus banii? Nu cunoaştem suma care s-a colectat de pe urma acestei taxe. Serviciul de impozite şi taxe nu ne-a comunicat-o, deşi am făcut cerere în acest sens în baza Legii 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public. În ciuda insistenţelor telefonice de a primi informaţia despre suma care s-a strâns din colectarea acestei taxe, nu am primit niciun răspuns.

3.300 de lei strânşi în 2003

În privinţa spargerilor, cifrele se menţin constante în ultimii ani. În 2003, aproape 400 de firme au fost călcate de hoţi, iar pe parcursul anului 2004 la poliţie s-au înregistrat nu mai puţin de 500 de spargeri de societăţi comerciale. În 2003, veniturile realizate din încasarea acestei taxe în Constanţa au fost de 3.300.000 lei.

Agenţii economici care nu achită taxa de protecţie sunt aspru sancţionaţi. Nedepunerea, depunerea peste termen a declaraţiilor sau depunerea declaraţiilor cu informaţii eronate şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 1.500 lei - 2.500 lei.

Dacă luăm în calcul numărul mare de furturi din spaţiile comerciale, numărul cerşetorilor prezenţi la aproape fiecare intersecţie şi al prostituatelor gata oricând să ofere clipe plăcute bărbaţilor, putem trage concluzia că această taxă s-a plătit degeaba.