UE îi trimite pe primari să zgârie la ușa băncilor

Începând de anul acesta, administrațiile publice locale nu se vor mai putea bucura de modalitatea de finanțare europeană ca și până acum. Mai exact, dacă până în 2008 primăriile depuneau proiecte și beneficiau de banii europeni încă de la demararea acestora sau pe parcursul lucrărilor, în prezent, ele vor avea reale bătăi de cap și asta pentru că fondurile structurale se vor deconta abia la finalizarea lucrărilor.
Până atunci însă, administrațiile vor fi nevoite să realizeze proiectele pe banii lor, bani care, oricum, niciodată nu le-au prisosit. Altfel spus, odată cu modificarea modalității de finanțare din perioada de preaderare, primarii dau din colț în colț atunci când vine vorba de susținere financiară: bugetele locale destul de modeste și lipsa unor experți care să întocmească proiectele tehnice și studiile de fezabilitate par să îi descurajeze. Cu toate acestea, ei nu s-ar da în lături în eventualitatea contractării unui credit, chiar dacă încă nu cunosc bine noile condiții de accesare impuse de bănci. De menționat este și faptul că, pentru ca la final să intre, în sfârșit, în posesia fondurilor structurale, primarii sunt obligați să prezinte o "radiografie" în detaliu a actelor și documentației care au servit proiectului propriu-zis.

În Lipnița, administrația nu are bani pentru "scoaterea comunei din noroi"
Confruntată de ani de zile cu problemele inerente unei infrastructuri deficitare sau, mai bine spus, practic inexistente, comuna Lipnița nu are, nici măcar la un an de la aderarea României la Uniunea Europeană, un sistem de alimentare cu apă corespunzător unor minime condiții de civilizație și chiar de siguranță alimentară. Potrivit declarațiilor viceprimarului Ioan Burcea, "ultimele controale au scos la iveală, existența în apa din localitate a unui concentrat de nitriți și nitrați peste limitele europene admise". De aceea, unul dintre proiectele prioritare pe anul 2008 constă în realizarea, pe lângă un sistem de canalizare, a unuia de alimentare cu apă. Pentru acestea, banii se opresc însă la etapa ulterioară studiilor de fezabilitate și a proiectelor tehnice. "Pentru acestea vom avea sprijin de la Consiliul Județean, mai încolo însă…", a afirmat Burcea.
Întrebat dacă ia în calcul contrac-tarea unui împrumut pentru realizarea proiectelor avute în vedere, Burcea a menționat: "Noi suntem, în principiu, receptivi în ceea ce privește fondurile europene, dar rezervați atunci când vine vorba de banii pe care trebuie să îi punem noi. Nu beneficiem de fonduri și, în plus, demararea unor astfel de proiecte implică niște costuri foarte ridicate", a specificat viceprimarul.
Cât privește reabilitarea infrastructurii, Burcea a precizat că, în total, costurile ajung la aproximativ un milion de euro, bani din care se intenționează, așa cum chiar el a specificat, "scoaterea comunei din noroaie", dar pe care nu îi au la bugetul local. Este vorba, mai exact, despre 50 de kilometri de drumuri comunale greu practicabile care necesită pietruire și de reabilitarea a încă 50 de kilometri de străzi în cele șapte sate ale comunei, drumuri care, în proporție de 80% sunt, la ora actuală, din pământ.

"Avem 200.000 lei la buget. Din ce să fac proiecte?"
Nici primăria Dobromir nu pare încântată de noul traseu al banilor europeni și asta din cauza faptului că, potrivit declarațiilor primarului Visel Iusein, "banii de la bugetul local nu ajung sub nicio formă pentru finalizarea proiectelor de amploare". Totodată, Iusein a declarat: "Avem 200.000 de mii la bugetul local. Din ce să fac?". Referitor la banii pentru proiectele tehnice și studiile de fezabilitate, aceștia provin de la Consiliul Județean, însă dincolo de această etapă lucrurile se împotmolesc. Despre eventualitatea unui împrumut bancar, astfel încât proiectele să poată fi duse la bun sfârșit, edilul a precizat: "Dacă așa se pune problema astăzi, o să ne împrumutăm, ce să facem?"

În lipsă de experți, "fondurile europene se duc naibii"
Încântat de promisiunea unui sprijin financiar din partea CJC, primarul din Băneasa, social democratul Gelu Iordache, a menționat: "Nu ne hazardăm în cine știe ce proiecte. Facem cât ne ținem buzunarul. Și-așa suntem oraș numai pe hârtie".
Cu toate acestea, edilul a recunoscut: "Unica soluție pentru a realiza ce ne-am propus în acest an este un împrumut, dar acesta este un domeniu în care noi suntem ca un nou născut, mai ales că nu cunoaștem încă posibilele condiții impuse de bănci".
Despre proiectele tehnice și studiile de fezabilitate, Iordache a explicat: "Nu înțeleg reticența unora față de firmele de consultanță pentru pregătirea SF- urilor și a PC- urilor. Dacă nu avem oameni, nu avem experți, cine să le facă? Dacă m-aș apuca acum să pregătesc un om pentru asta ar dura doi, trei ani și se duc naibii și fonduri europene și tot".