De câţiva ani buni, edificii precum Cavoul hypogeu şi Bisericuţele de cretă au intrat în atenţia specialiştilor americani, francezi, italieni sau nemţi, care au înaintat numeroase propuneri de reabilitare

Ministerul Culturii şi Cultelor va continua, în acest an, restaurarea monumentelor istorice, alocând aproximativ 36 de milioane de lei Oficiului Naţional pentru Monumente Istorice; din păcate, pentru Dobrogea, există doar bani pentru expertize. Culmea, la edificii care deja au astfel de proiecte.

În cadrul unei conferinţe de presă susţinută la sediul Ministerului Culturii şi Cultelor, s-a anunţat programul de reabilitare a monumentelor istorice din ţară, judeţul Constanţa fiind prins, ca de vreo patru ani încoace, tot la capitolul expertize. Şi nu asta ar fi o problemă, după cum ne-a semnalat şi directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, dr. Constantin Chera, dar este vorba despre edificii la care există deja planuri, proiecte avizate, care au costat o grămadă de bani şi care aşteaptă efectiv demararea lucrărilor propriu-zise.

Judeţul Constanţa este prins, conform Ministerului Culturii, în cadrul „Acordului de colaborare cu Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa în domeniul Patrimoniului”. Astfel, şi în 2008, continuă cooperarea pe şantierul arheologic de la Hârşova, dar, ca o noutate, se va face „o expertiză franceză pentru restaurarea mormântului paleo-creştin de la Tomis şi a bisericilor paleo-creştine Basarabi”, după cum arată site-ul MCC.

Se bate pasul pe loc

„Avem expertize şi soluţii pentru toate monumentele, cele deja arhi-cunoscute, cum ar fi Bisericuţele de cretă sau Cavoul hypogeu, având câte trei-patru. Întocmite prin eforturi conjugate, de la minister, autorităţi, specialişti străini. Există şi o parte bună a acestor proiecte, din fiecare am luat câte o idee, astfel încât programul de reabilitare să fie cel mai bun şi adecvat edificiilor. Însă, din nou, nimic, despre lucrări propriu zise de reabilitare”, ne-a explicat dr. Constantin Chera.

Pentru Bisericuţele de cretă de la Murfatlar, din coincidenţă, în aceste zile, în capitală, sunt prezentate, în cadrul unei expoziţii, şi planurile de reabilitare a sitului. În plus, acelaşi edificiu, prin proiectul „Laborator avansat de restaurare in-situ pentru restaurarea patrimoniului antic european”, care a făcut parte din programul „Cultura 2000“, desfăşurat sub patronajul Ministerului Culturii şi Cultelor, a beneficiat de studiul celor mai avansate tehnologii în domeniul restaurării cu ajutorul laserului şi al sistemelor optice de înaltă relevanţă şi fidelitate. A fost pentru prima dată când s-au reunit cele mai moderne tehnici de lucru in situ, nanotehnica, optoelectronica.

Singurii bani care au venit de la minister pentru reabilitarea edificiului au fost în 2007, când s-a alocat 1,2 milioane lei în scopul începerii lucrărilor de consolidare şi restaurare. S-a reuşit doar schimbarea învelitorii rupte de ani şi vreme şi a scândurilor de lemn care susţin creta fragilă. Atât.

În ceea ce priveşte Cavoul hypogeu, pe care îl aşteaptă, în acest an, iată, o nouă expertiză, a fost prins în acelaşi program „Cultura 2000", tot al Ministerului Culturii. Aici este necesară doar o construcţie simplă, pentru a se asigura un microclimat adecvat conservării picturii interioare. Există chiar şi un studiu de oportunitate pentru Cavou şi planul urbanistic de detaliu pentru demararea lucrărilor de conservare a monumentului. Solicitarea a sosit din partea Oficiului Naţional pentru Protecţia Patrimoniului Bucureşti, stabilindu-se că sunt necesare, de urgenţă, lucrări de conservare „in situ”. Totodată, Consiliul Judeţean Constanţa a promis, în fiecare an, reabilitarea Cavoului Hypogeu, un proiect care nu a lipsit de pe lista niciunei echipe care a trecut pe la conducere. Însă nici până în prezent nu s-a făcut nimic, cu toate proiectele de anvergură lansate în campaniile electorale.

Şi, în timp ce de la minister se solicită noi expertize, monumentele se degradează, condamnate la o moarte lentă, dar sigură. Se bate pasul pe loc, în timp ce atât Bisericuţele de cretă, cât şi Cavoul hypogeu, au probleme cu infiltraţiile, cu acoperişurile degradate, cu umiditatea excesivă.